DOCUMENT Guvernul creşte în bătaie de joc costul standard pe elev. Majorarea este insignifiantă

Costul standard per elev, componenta pentru salariile profesorilor, crește cu 2% anul acesta, adică cu 189 de lei, potrivit proiectului aflat pe oridnea de zi a şedinţei de Guvern de joi Costul standard per elev are două componente: cheltuielile cu salariile și cheltuielile cu bunurile și serviciile, pregătirea profesională, evaluarea elevilor. Amintim, tot pe 7 februarie a fost adoptat în Parlament bugetul pe 2025, iar Ministerului Educației îi este alocat 3,04% din PIB pentru învățământ. Anul trecut, componenta care ține de salariile profesorilor a fost majorată cu 38%.

Anul acesta, Guvernul a înghețat salariile profesorilor, prin ordonanța trenuleț, publicată pe 31 decembrie în Monitorul Oficial.
Costul standard pe elev este folosit pentru a se stabili finanțarea școlilor și este decis în fiecare an prin hotărâre de guvern. În realitate, majorarea costului standard per elev are, ca efect, majorarea salariilor cadrelor didactice.

Burse martie 2025. Elevii primesc 338 de lei bursa de merit şi 225 de lei bursa de rezilienţă şi tehnologică

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit proiectului propus de Ministerul Educației și Cercetării, costul pentru cheltuielile cu salariile crește pentru 2025 per total cu 2%, adică 189 de lei, având în vedere că anul trecut era de 9.431 lei. Marja de 2% ar putea fi angajări pentru posturi de consilieri școlari încă neocupate în majoritatea județelor.

Alte articole

Cum arată biserica lui Gigi Becali. A costat 10 milioane de euro: „E cea mai frumoasă din lume!” GALERIE FOTO

RO-Alert în cascadă din cauza urșilor. Românii sunt terorizați de animalele sălbatice, zeci de apeluri au fost date la 112

Alineatele (2) și (3) ale articolului 2 se modifică și vor avea următorul cuprins: ” (2) Pentru anul 2025, valoarea costului standard pentru coeficientul 1 este de 9.620 lei.

Costul pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile, pregătirea profesională, evaluarea elevilor crește cu 7,8%, adică că 55 de lei, de la 649 de lei cât era în 2024.

Alineatele (2) si (3) ale articolului 3 se modifică și vor avea următorul cuprins:

“(2) Pentru anul 2025, valoarea costului standard pentru coeficientul 1 este de 704 lei.

(3) Costurile standard per antepreşcolar/preşcolar/elev privind cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor, precum și cheltuielile prevăzute la articolul bugetar «bunuri și servicii», pentru anul 2025, sunt prevăzute în anexa nr. 5.“

De precizat, proiectul de hotărâre bifează doar o cerință administrativă. În realitate se împarte bugetul la numărul de profesorilor.

De altfel, în 2022, fostul șef al Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, membru în Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, Iulian Cristache, spunea că „an de an am primit în plic suma la care la care trebuie să împărțim numărul de elevi, așa se calculează în România costul standard per elev, baza finanțării tuturor școlilor din țară”.

Costuri standard per antepreşcolar/preşcolar/elev pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora, pentru anul 2025

Coeficienţii de diferenţiere pentru costurile standard per antepreşcolar /preşcolar/elev şi coeficienţii de corecţie pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora

Costuri standard per antepreşcolar/preşcolar/elev privind cheltuielile cu formarea continuă, cheltuielile cu bunuri şi servicii, pentru anul 2025:

Costul standard pe elev este folosit pentru a se stabili finanțarea școlilor și este decis în fiecare an prin hotărâre de guvern. În realitate, majorarea costului standard per elev are, ca efect, majorarea salariilor cadrelor didactice.

Școlile din România primesc finanțare de la nivel central în baza unui cost standard pe elev. Acesta este decis în fiecare an prin hotărâre de guvern și are două componente de bază:

• costul pentru cheltuielile cu salariile și
• costul pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile, pregătirea profesională, evaluarea elevilor.

Acest coeficient se calculează diferit în funcție de zona de temperatură în care este școala, de numărul elevilor/copiilor pe care îi are înscriși și de tipul de școală/grădiniță.

Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar are trei componente:

• finanţarea de bază,
  finanţarea complementară,
  finanţarea suplimentară.
• Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), prin consiliile județene/locale. Dar din finanțarea de bază se pot face numai anumite categorii de cheltuieli:

cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
cheltuieli cu pregătirea profesională;
cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
cheltuieli cu bunuri şi servicii;

Anul trecut, componența legată de cheltuielile de personal a crescut cu 38%, iar cea privind bunurile și serviciile s-a majorat cu 13,8%. Asta pentru că, în urma grevei profesorilor din mai 2023, bugetul Educației a primit 4,3% în 2024 – cea mai mare din ultimii 20 de ani, după cum a scris Edupedu.ro.

Subiecte limba maternă, simulare Evaluare Națională 2025. Aproape 10.000 de elevi susțin această probă

Anul acesta însă, Guvernul a blocat creșterea salariilor prin ordonanța trenulet, publicată pe 31 decembrie în Monitorul Oficial. Ca și alocare bugetară, Ministerul Educației și Cercetării primește pentru Învățământ, în bugetul pe anul 2025, propus de guvern și adoptat miercuri seară, 5 februarie, de Parlament, 58,06 miliarde de lei, reprezentând 3,04% din PIB-ul prognozat pentru anul în curs.