Ilie Bolojan, mesaj de ultimă oră pentru români despre război şi SUA

Ilie Bolojan a mai transmis un mesaj la 76 de ani de la înfiinţarea NATO, cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie.  ”În faţa provocărilor globale în creştere, legătura noastră transatlantică este mai importantă ca niciodată”, mai afirmă Bolojan.

Preşedintele interimar Ilie Bolojan afirmă, la 76 de ani de la înfiinţarea NATO, cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie, că în faţa provocărilor globale în creştere, legătura noastră transatlantică este mai importantă ca niciodată.

”Astăzi marcăm 76 de ani de la înfiinţarea NATO, cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie. România rămâne ferm angajată faţă de valorile şi principiile care stau la baza Alianţei: unitate, solidaritate şi apărare colectivă”, spune preşedintele interimar într-o postare pe platforma X.

Today, we mark 76 years since the founding of NATO, the strongest political-military alliance in history. Romania remains firmly committed to the values and principles that underpin the Alliance: unity, solidarity, and collective defense. In the face of growing global challenges,…

— Ilie Bolojan (@Bolojan) April 4, 2025

Alte articole

Ilie Bolojan anunță fișa postului pentru Oana Gheorghiu și subliniază ce o recomandă. ”Nimeni nu-ți donează milioane de euro pentru a face proiecte dacă nu are încredere în ceea ce faci”

Sorin Grindeanu îi cere explicații lui Bolojan după retragerea parțială a soldaților americani din România: „Suntem o țară care are cea mai lungă graniță cu Ucraina, ne interesează care este strategia”

”În faţa provocărilor globale în creştere, legătura noastră transatlantică este mai importantă ca niciodată”, mai afirmă Bolojan.

Ilie Bolojan: Datorită scutului NATO, România a devenit un loc sigur, unde cetăţenii au trăit în linişte şi companiile au investit, dezvoltând economia. Ce spune preşedintele interimar despre sprijinul SUA, la 21 de ani de la aderare

Preşedintele interimar Ilie Bolojan afirmă că, datorită scutului NATO, România a devenit un loc sigur, unde cetăţenii au trăit în linişte şi companiile au investit, dezvoltând economia. La 21 de ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică, Bolojan consideră că acest lucru s-a datorat în mod special sprijinului oferit de SUA.

„Astăzi se împlinesc 21 de ani de la aderarea României la NATO, un moment important care a consolidat securitatea şi stabilitatea ţării noastre. Datorită scutului NATO, România a devenit un loc sigur, unde cetăţenii au trăit în linişte şi companiile au investit, dezvoltând economia”, afirmă Ilie Bolojan.

Preşedintele interimar consideră că acest lucru s-a datorat „în mod special sprijinului oferit de Statele Unite ale Americii, cea mai importantă forţă din Alianţă”.

„Anul acesta, marcăm 145 de ani de relaţii diplomatice cu SUA, un partener strategic şi un prieten de încredere. România va continua să contribuie la promovarea securităţii globale şi a valorilor democratice”, mai afirmă preşedintele Ilie Bolojan.

Reuniune NATO la Bruxelles: Europenii acuză Moscova că pune piedici încercării lui Trump de a face pace în Ucraina

Miniştrii europeni de externe prezenţi la o reuniune NATO care are loc la Bruxelles au acuzat vineri Rusia că zădărniceşte efortul SUA pentru pace în Ucraina şi au cerut presiuni ferme asupra Moscovei pentru a accepta o încetare a focului, într-o încercare clară de a convinge administraţia Trump să adopte o linie mai dură faţă de Kremlin, scrie Reuters.

Preşedintele american Donald Trump, care a promis să pună capăt rapid războiului intrat deja în al patrulea an, a declarat că îl crede pe omologul său rus, Vladimir Putin, când spune că vrea să facă pace. Însă surse au declarat pentru Reuters că, în ultimele zile, Casa Albă a devenit neîncrezătoare în intenţiile lui Putin, deşi Trump continuă să semnaleze public convingerea sa că Putin doreşte să pună capăt războiului.

Ilie Bolojan a semnat decrete pe bandă rulantă. Cum se schimbă viaţa românilor

În martie, Moscova a respins o propunere a SUA pentru o încetare completă a focului timp de 30 de zile, după ce Ucraina declarase că ar fi de acord. Părţile beligerante au convenit apoi asupra unui armistiţiu limitat în ceea ce priveşte atacurile asupra infrastructurii energetice a celeilalte părţi, dar ambele tabere se acuză că au încălcat înţelegerea.

Moscova „datorează un răspuns Statelor Unite”, care „au depus eforturi pentru a veni cu un efort de mediere şi o propunere de încetare a focului”, a declarat vineri ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot, înainte să înceapă a doua zi de discuţii din cadrul unei reuniuni a miniştrilor de externe din NATO.

Ministrul britanic de externe, David Lammy, a fost şi mai categoric. El a spus că Putin „continuă să se aburească, continuă să tragă de timp”.

„Ar putea accepta un armistiţiu acum, dar continuă să bombardeze Ucraina, populaţia civilă, aprovizionarea cu energie. Te vedem, Vladimir Putin, ştim ce faci”, a transmis Lammy.

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat că discuţiile lui Putin despre negocieri de pace nu au fost „nimic altceva decât promisiuni goale” şi că liderul rus „mizează pe timp, ridicând mereu noi condiţii”.

Miniştrii de externe ai Canadei şi Estoniei s-au numărat printre cei care au solicitat un termen-limită pentru ca Rusia să accepte o încetare a focului.

Washingtonul afirmă că este în continuare în contact cu ambele părţi şi face presiuni pentru un armistiţiu.

Un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat a declarat joi seara că în prima zi a discuţiilor dintre aliaţi a existat „un sprijin copleşitor pentru Ucraina, pentru încheierea războiului, pentru eforturile preşedintelui Trump de a încheia războiul, dar şi recunoaşterea faptului că Rusia trebuie să facă mai mult în acest context”.

Ilie Bolojan, anunţ despre banii românilor. Impozitul nou pregătit pentru a scoate România din criză

Oficialul a precizat că nu a existat neapărat un consens cu privire la un calendar pentru creşterea presiunii asupra Rusiei, dar a existat o recunoaştere de tipul „cu cât mai repede, cu atât mai bine”.

„A existat un consens că Rusia trebuie să facă mai mult, că Rusia ar trebui să fie de acord cu o încetare a focului”, a menţionat oficialul american.

Încrederea europeană în SUA ca protector suprem al continentului împotriva oricărui atac din partea Rusiei a fost grav zdruncinată de apropierea lui Trump de Moscova şi de presiunile pe care le-a făcut asupra Kievului pentru a renunţa la luptă. Un diplomat de rang înalt al NATO a declarat că există o nelinişte în rândul europenilor că nu au fost încă implicaţi în negocierile al căror rezultat „va determina situaţia de securitate din Europa pentru următoarele decenii”.