Adio, numerar! Noul sistem, care va veni din octombrie 2025, va schimba totul. Ce chestionar a transmis BNR firmelor şi populaţiei

Tranzacţiile în numerar se limitează din ce în ce mai mult. Autoritățile europene subliniază că procesul de implementare a monedei euro digitale va fi gradual și atent supravegheat. BCE a început încă din noiembrie 2023 o etapă de cercetare aprofundată privind fezabilitatea și impactul monedei digitale. Această abordare precaută reflectă angajamentul instituțiilor de a respecta diversitatea obiceiurilor de plată ale europenilor, în special ale categoriilor mai vulnerabile, cum ar fi vârstnicii sau locuitorii zonelor rurale.

Proiectul euro digital nu urmărește să elimine brusc numerarul, ci să ofere o alternativă sigură și modernă. Președinta BCE, Christine Lagarde, a afirmat clar că euro digital va funcționa în paralel cu bancnotele și monedele, iar utilizarea numerarului va continua să fie protejată prin legislația în vigoare. Este vorba despre completarea, nu înlocuirea, infrastructurii existente de plată.

Nimeni nu scapă! Ce informare scrisă va primi toată lumea până cel târziu în 10 iunie

Tranziția către economia digitală este deja vizibilă în comportamentul consumatorilor, care utilizează tot mai frecvent carduri și aplicații mobile. Digitalizarea monedei vine și cu avantaje economice: reduce costurile de producție și transport ale banilor fizici și simplifică plățile transfrontaliere în zona euro. De asemenea, euro digital promite o trasabilitate mai bună a fluxurilor financiare, un aspect apreciat în lupta împotriva fraudei fiscale, dar care ridică semne de întrebare privind protecția vieții private.

Alte articole

Guvernatorul BNR, anunţ despre economiile românilor, ce se întâmplă cu leul pe 23 mai 2025. Isărescu: „Dacă citești numai despre bătălia de la Stalingrad, nu ai cum să înțelegi ce se întâmplă în România”

Bancnotele românești scoase din circulație. Sfaturile specialiștilor BNR pentru cei care dețin bani deteriorați

Președinta BCE, Christine Lagarde, spune că numerarul nu va fi eliminat brusc

Odată cu acest pas major, autoritățile se confruntă și cu obstacole serioase. Accesul egal la noua monedă este o prioritate, iar incluziunea financiară devine o temă centrală. Dacă nu sunt bine informate și pregătite, anumite segmente ale populației ar putea fi excluse din acest nou sistem. De aceea, BCE și guvernele naționale trebuie să investească în educație digitală și financiară, pentru a garanta accesul universal.

Pe de altă parte, dependența crescută de tehnologie vine la pachet cu riscuri: întreruperi de sistem, atacuri cibernetice sau erori tehnice. Într-o lume complet digitalizată, lipsa unui backup funcțional ar putea bloca accesul cetățenilor la propriile fonduri. Astfel, specialiștii cer implementarea unor măsuri de reziliență care să asigure continuitatea funcțională a sistemului în orice situație.

Adio numerar, nou sistem de plată din octombrie 2025 – Impactul asupra cetățenilor și băncilor
Pentru utilizatori, schimbarea va presupune o adaptare inevitabilă la noi tehnologii de plată. Deși pentru mulți va fi un pas natural, alții vor resimți presiunea digitalizării ca pe o pierdere de autonomie și intimitate. Este esențial ca autoritățile să construiască un cadru juridic robust, care să garanteze că datele personale nu sunt utilizate abuziv și că drepturile utilizatorilor sunt respectate.

Pe plan economic, băncile și comercianții ar putea beneficia de pe urma reducerii costurilor de operare și a eficientizării proceselor. Totodată, noile reguli vor cere și o regândire a modului în care sunt monitorizate tranzacțiile financiare, ceea ce va alimenta dezbaterile privind echilibrul dintre control și libertate financiară.

Utilizarea numerarului în România rămâne esențială, arată o analiză a Băncii Naționale 

„Apetitul pentru cash al populației este ridicat, dacă ne uităm la volumele mari extrase de la bancomate, dar și la valorile tot mai mari ale numerarului în circulație. Accesul la bani gheață se poate dovedi și mai relevant în situații de criză, mai ales având în vedere intensificarea riscului cibernetic pe fondul evoluțiilor geopolitice”, arată Banca Națională într-o analiză publicată miercuri.

Avem zone în țară cu o densitate ridicată a populației pentru care accesul la rețeaua de bancomate este mai dificil- unele locuri din Moldova și o parte din regiunea Olteniei și Munteniei, admit bancherii centrali în analiza lor.

Așa se poate explica și faptul că 6 români din 10 preferă să-și țină economiile sub formă de numerar, potrivit unui sondaj făcut de IRES. Pe regiuni situația contrastează puternic: moldovenii preferă să țină banii economisiți sub formă de numerar în proporție de 70%, în timp ce bănățenii și ardelenii preferă economiile cash în proporție de 54%, mai arată sondajul IRES.

Pe grupe de vârstă, cei de 56-65 de ani au cea mai ridicată apetență pentru cash (64% dintre ei își țin economiile „la saltea”), dar nici tinerii de 18-35 de ani nu sunt departe (56% preferă să strângă cash).

România are 51,6 ATM / suta de mii de locuitori sau 4 ATM/ 100 km pătrați

Utilizarea numerarului în România rămâne esențială, spune BNR în analiza sa. De altfel, Banca Națională a Suediei semnalează și ea nevoia de a lua mai multe măsuri pentru a proteja accesul la numerar, iar autoritatea de protecție civilă din această țară recomandă deținerea de numerar care să acopere nevoile curente pentru o săptămână.

În România, utilizarea numerarului a crescut în ultimii 10 ani, mai ales perioada pandemică și la debutul conflictului din Ucraina.

Tsunami economic în 2025-2026. Explozia preţurilor este inevitabilă şi vine la pachet cu înghețarea veniturilor

Principalele avantaje percepute ale numerarului sunt anonimatul și protecția vieții private, precum și percepția că utilizarea acestuia te face mai conștient de propriile cheltuieli, arată un alt raport european.

BNR a derulat în perioada martie-aprilie 2024 un chestionar adresat atât firmelor cât și băncilor pentru a strânge informații despre poziționarea geospațială a bancomatelor și băncilor.

Sectorul bancar din România beneficiază de o rețea de bancomate și unități care răspunde, în general, în mod adecvat necesităților clienților, consideră autoritatea monetară.

Cu toate acestea, suntem pe ultimul loc atât din perspectiva numărului de ATM-uri/km pătrat cât și a numărului de bănci/km pătrat.

Distribuția teritorială a rețelei de bancomate la nivelul României

Din cele 3.186 de localități aflate pe teritoriul României, există bancomate în 1.055 (32%), dar ele acoperă o populație de 13,4 milioane de oameni (aproximativ 71% din populația totală rezidentă în vârstă de peste 15 ani), arată analiza BNR.

Din cele 221 de localități  cu peste 10.000 de locuitori, doar 3 dintre acestea nu au un bancomat, iar dintre localitățile cu populație între 5.000 și 10.000  de locuitori, în peste 150 de cazuri nu există bancomate. Iar dacă ne referim la localitățile cu mai puțin de 5.000 de locuitori dintre cele 2.501 de astfel de localități sunt disponibile bancomate numai în 525 (21%).

Astfel, un sfert din populația României are reședința la o distanță de cel mult 1 km față de cel mai apropiat bancomat, în timp ce peste 50% din populație se află la o distanță de maximum 2 km. Totuși, un sfert din populație locuiește în zone situate la cel puțin 5 km distanță de un bancomat, dintre care 10% la distanțe mai mari de 8,5 km. Aproximativ 1% din populație este situată la distanțe ce depășesc 15,8 km.

Se remarcă prezența unor concentrări de populație pentru care accesul la rețeaua de bancomate este mai dificil, în special în anumite zone din Moldova și o parte din regiunea de dezvoltare  Oltenia și Muntenia, atrag atenția autorii analizei.

Aproximativ 41% dintre firmele românești nu plătesc salariile angajaților pe card, spune și Banca Mondială, iar cei mai mulți dintre românii care folosesc doar numerar spun că nu au bani să-și deschidă conturi, iar 1 din 5 motivează că iau salariul „la plic” așa că nu au nevoie de carduri, arată un sondaj al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) pentru Asociația Română a Băncilor.

Accesul la bănci s-a îmbunătățit, gradul de incluziune financiară crescând însă doar marginal în ultimii doi ani de la 68% la 71%. Din păcate un sfert dintre românii de peste 18 ani și o treime dintre femei nu dețin carduri sau alte produse bancare, arată sondajul IRES făcut la comanda ARB.

În Municipiul București sunt amplasate cele mai multe bancomate, cu cea mai ridicată densitate a bancomatelor la mia de locuitori. Sectorul 1 are cea mai mare densitate de bancomate, iar cea mai redusă este înregistrată în Sectorul 5. Topul bancomatelor pe județe este completat de Cluj (440 bancomate), cu o densitate de un bancomat la aproximativ 1.583 de persoane, respectiv la 15,3 km² și Timiș (413 bancomate) cu o densitate de 1 bancomat la aproximativ 1643 de persoane, respectiv la 21,5 km². Județul cu cele mai puține bancomate este Giurgiu (cu 77 bancomate), având o densitate de 1 bancomat la 3.386 de locuitori, respectiv un bancomat la 46,7 km².

Cât numerar au retras românii de la bancomate

În total, în cursul anului 2023, pe teritoriul României au fost retrase de la bancomate sume în valoare de 257 miliarde lei, și 820 milioane euro în valută. Cele mai mari sume au fost retrase în Capitală, urmată de Timișoara, Cluj-Napoca și Iași. Băncile au înregistrat în anul 2023 ieșiri totale de numerar în valoare de 93 miliarde lei, respectiv 4 miliarde euro.

Numărul de bancomate și de bănci din zonele rurale este considerabil mai mic decât în mediul urban, deși aproape jumătate din populația României locuiește în mediul rural, confirmă Banca Națională.

„ Această discrepanță subliniază faptul că infrastructura bancară rămâne puternic concentrată în zonele urbane, unde cererea pentru servicii financiare și accesul la tehnologie este mai mare, în timp ce în mediul rural, accesul rămâne mai limitat. O soluție în acest sens ar putea fi reprezentată de amplasarea de bancomate într-o măsură mai ridicată în afara proximității unităților bancare teritoriale”, arată analiza citată.

Cele mai multe unități bancare se găsesc în Municipiul București (604), acesta având și cea mai mare densitate de locuitori (6.683 per km2), urmat de județele Cluj (173), Iași (147) și Timiș (143), Grafic 11. La polul opus se află Giurgiu, cu doar 40 de unități bancare, reprezentând o unitate bancară la aproximativ 6.518 locuitori, respectiv o unitate bancară la 88,5 km2. Giurgiu este județul cu al treilea cel mai scăzut PIB potrivit datelor INS (2023), cu 8.034 de euro per cap de locuitor.

În ceea ce privește numărul unităților bancare la 100.000 de locuitori, după Municipiul București, Tulcea prezintă cea mai mare densitate, în acest județ existând o unitate bancară la 3.354 de locuitori. Între județele mari nu există discrepanțe semnificative. Din punct de vedere al distribuției unităților bancare pe km2, Tulcea prezintă a doua cea mai mică valoare, din cauza densității scăzute a populației (22 locuitori per km2). Cele mai puține bănci per km2 sunt în județul Caraș Severin, unde o unitate bancară deservește în medie o arie de 175 de km2, fiind și județul cu a doua cea mai scăzută rată de angajare.