Alegeri prezidenţiale 2025: „Care ar fi cel mai bun președinte pentru România?”. Inteligența Artificială a răspuns. De ce este Ponta peste Nicuşor Dan

Alegeri prezidenţiale 2025: Grok, serviciul de AI al xAI, compania lui Elon Musk, a început „pledoaria” într-o manieră cât se poate de obiectivă. „Alegerea celui mai bun președinte pentru România depinde de prioritățile și valorile pe care le consideră importante cetățenii, dar și de contextul politic, economic și social al țării. În loc să indic o singură persoană, voi analiza ce calități și abordări ar putea face un președinte ideal pentru România în 2025, bazându-mă pe informațiile disponibile și pe nevoile actuale ale țării. Apoi, voi menționa câțiva candidați care ar putea fi considerați potriviți, fără a face o recomandare fermă, deoarece decizia finală aparține alegătorilor”, a transmis chatbotul Grok, potrivit ziare.com.

Klaus Iohannis este utilizat drept contraexemplu de AI. Viitorul președinte al României trebuie să îndeplinească într-o măsură cât mai mare cei cinci piloni în baza cărora electoratul își fundamentează alegerea viitorului lider de la Cotroceni:

1. Integritate și transparență

Alte articole

CCR, şedinţă de urgenţă pentru validarea alegerilor prezidenţiale. Nicuşor Dan a preluat oficial mandatul de preşedinte

George Simion cere „turul 2 înapoi”: „Fac, fratele meu, contestaţie! Nu sunt muiere, nici trădător. Nu mă aştept să se rezolve, dar fac”

România a trecut prin scandaluri legate de corupție și influențe externe, cum ar fi anularea alegerilor din 2024 din cauza presupuselor ingerințe rusești. Un președinte trebuie să fie credibil, să respecte legea și să promoveze transparența, mai ales în contextul în care 28,7% dintre români consideră combaterea corupției o prioritate.

2. Viziunea pro-europeană și pro-NATO

87,5% dintre români susțin apartenența la UE și NATO. Un președinte trebuie să consolideze poziția României în aceste alianțe, să promoveze securitatea națională (33,1% dintre români prioritizează apărarea și securitatea) și să navigheze tensiunile geopolitice, mai ales în contextul războiului din Ucraina.

3. Capacitate de unificare

România este profund divizată politic, iar anularea alegerilor din 2024 a amplificat neîncrederea în instituții. Un președinte trebuie să fie un mediator, capabil să reducă polarizarea și să inspire încredere, așa cum își doresc românii după un Klaus Iohannis perceput ca „spectator” sau „lipsit de inițiativă”.

4. Competență administrativă și experiență

Românii își doresc un „președinte jucător” care să abordeze problemele economice (28,6%), sănătatea (30,2%) și educația (21,8%). Experiența în administrație sau politică externă este crucială, mai ales pentru a gestiona deficitul extern mare semnalat de BNR.

5. Empatie și apropiere de cetățeni

După un președinte perceput ca distant (Iohannis, cu 52% imagine negativă), românii vor un lider care să înțeleagă problemele reale ale oamenilor, de la sărăcie la inegalități regionale.

Mai apoi, AI-ul a trecut în revistă candidații prezidențiabili, cu avantaje, dezavantaje și nivel de compatibilitate cu nevoile cetățenilor.

1. George Simion (AUR)

Puncte forte: Liderul AUR are o bază solidă de susținători, în special printre tineri și alegătorii dezamăgiți de establishment. Un sondaj AtlasIntel sugerează că un candidat suveranist (ca Simion) ar putea câștiga primul tur, iar Flashdata îi acordă 28%. Carisma și campania activă pe rețele sociale (ex. TikTok) sunt avantaje.

Puncte slabe: Acuzațiile de legături cu Rusia și interdicțiile din Republica Moldova și Ucraina ridică semne de întrebare. Demisia lui Claudiu Târziu din AUR, care l-a numit „dictator”, sugerează probleme interne în partid. Pozițiile sale naționaliste pot polariza electoratul.

Potrivire: Atractiv pentru cei care vor un „președinte al celor mulți” și o abordare naționalistă, dar riscant pentru susținătorii integrării europene.

2. Crin Antonescu (PSD-PNL-UDMR)

Puncte forte: Fost președinte al PNL, fost președinte interimar al României (2012) și fondator al USL, Antonescu are experiență politică vastă și o imagine de politician echilibrat. Campania sa sub sloganul „Revoluția bunului simț” promovează moderația și unitatea. Susținerea coaliției de guvernare îi oferă o platformă solidă.

Puncte slabe: Absența din politica activă timp de 10 ani ar putea fi percepută ca un dezavantaj, iar asocierea cu PSD-PNL poate aliena alegătorii dezamăgiți de actuala guvernare. Un sondaj Flashdata îl plasează pe locul doi cu 26%.

Potrivire: Bun pentru cei care vor stabilitate și o figură cu experiență, dar mai puțin atractiv pentru cei care caută o schimbare radicală.

3. Victor Ponta (independent)

Puncte forte: Fost prim-ministru și lider PSD, Ponta are experiență guvernamentală și o platformă care promite desecretizarea documentelor legate de alegerile anulate din 2024. Validarea candidaturii sale de către CCR arată că rămâne o figură relevantă.

Puncte slabe: Imaginea sa este afectată de controversele din trecut, inclusiv înfrângerea din 2014 și asocierea cu PSD. Poate fi perceput ca parte a „vechiului sistem”.

Potrivire: Atractiv pentru cei care apreciază experiența, dar mai puțin pentru cei care vor o figură nouă.

4. Nicușor Dan (independent)

Puncte forte: Primarul Bucureștiului, cunoscut pentru lupta împotriva corupției și pentru gestionarea problemelor administrative ale capitalei. A strâns donații semnificative (2,7 milioane de lei) și are susținerea USR după retragerea Elenei Lasconi. Un sondaj Flashdata îi acordă 23%, iar un comentariu pe X sugerează că este apreciat pentru onestitate și experiență administrativă.

Puncte slabe: Lipsa experienței în politica externă și imaginea sa legată exclusiv de București pot limita atractivitatea la nivel național. Acuzațiile lui Ciolacu privind „abandonarea” capitalei ar putea afecta percepția.

Potrivire: Ideal pentru alegătorii care prioritizează competența administrativă și lupta împotriva corupției, dar mai puțin pentru cei care vor un lider carismatic sau cu viziune geopolitică.

5. Elena Lasconi (USR)

Puncte forte: Fost primar al Câmpulung Muscel și președinte USR, Lasconi are o imagine de politician empatic, apropiat de oameni, și a fost singura care a ajuns în turul doi în 2024. Poziționarea sa ca „om obișnuit” și accentul pe dialog sunt bine primite.

Puncte slabe: Retragerea sprijinului USR pe 9 aprilie 2025, din cauza percepției că nu mai poate ajunge în turul doi, i-a slăbit poziția. Lipsa experienței în politica externă este un dezavantaj.

Potrivire: Potrivită pentru alegătorii care vor un lider empatic și pro-european, dar șansele sale sunt reduse fără susținerea USR.

Alegeri prezidenţiale 2025, Sondaj SOCIOPOL: Finală între George Simion (35%) şi Victor Ponta (22%). Ce procente au Crin Antonescu şi Nicuşor Dan