Avertismentul vicepreşedintelui Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES): „România nu mai funcţionează bugetar în regim normal”

„România nu mai funcționează bugetar în regim normal”, a declarat Bogdan, referindu-se la un document recent emis de Ministerul Finanțelor, care introduce o procedură riguroasă de autorizare a cheltuielilor publice.

Conform noilor reguli, salariile și plățile sociale trebuie solicitate până în data de 20 a fiecărei luni, în timp ce restul cheltuielilor bugetare sunt supuse unei selecții ulterioare.

Acest mecanism de „raționalizare a plăților” indică, în opinia lui Bogdan, un blocaj sistemic.

„Statul român nu mai are bani suficienți pentru a-și onora toate obligațiile în mod simultan”, a spus acesta.

Alte articole

Concedieri 2025. Angajații din IT, dați afară pe bandă rulantă. Criza lovește în toate sectoarele

Ilie Bolojan cere urgent măsuri de austeritate: „Nu mai putem continua așa, am intra în incapacitate de plată”

Potrivit vicepreședintelui ASPES, deficitul bugetar al României a depășit pragul de 8,7% din PIB, în timp ce datoria publică – calculată conform metodologiei europene – se apropie de limita critică de 60%. Acest nivel ridicat al îndatorării poate antrena, avertizează el, sancțiuni sau măsuri corective dure din partea instituțiilor internaționale.

„România funcționează în acest moment doar prin amânări, împrumuturi cu dobânzi colosale – de circa 8% – și reforme de fațadă”, a spus Bogdan. În opinia sa, măsura recentă privind prioritizarea cheltuielilor reprezintă un „colac de salvare artificial” pentru un sistem care deja „se sufocă sub greutatea propriilor angajamente”.

Impact sistemic asupra economiei reale

Noua procedură bugetară afectează grav economia reală, în special companiile care prestează servicii pentru stat – constructori, furnizori, prestatori de servicii. În timp ce statul întârzie plățile, aceste firme sunt obligate să își achite taxele și contribuțiile fără întârziere, fiind amenințate în caz contrar cu sancțiuni, inclusiv executări silite.

„Vor fi nevoite să se finanțeze scump, prin linii de credit pe termen scurt, doar pentru a putea supraviețui de la o lună la alta”, a explicat Bogdan.

Această situație riscă să genereze un val de insolvențe și falimente, în special în domeniul construcțiilor și al serviciilor externalizate. Concedierile masive în sectoarele dependente de banii publici vor antrena, la rândul lor, un efect de domino asupra economiei locale și a IMM-urilor subcontractoare.

În plus, creșterea insolvențelor va avea un efect pervers asupra bugetului de stat, care va trebui să aloce sume suplimentare pentru ajutoare sociale, indemnizații de șomaj și alte forme de sprijin guvernamental.

„Blocajul va lovi economia reală”, a avertizat vicepreședintele ASPES, descriind actuala stare a finanțelor publice drept „o gestionare de avarie, nu o economie planificată”.

Citeşte şi: Cum protejează economistul Radu Georgescu banii familiei şi ai firmei sale. La ce bănci are conturi şi ce platformă utilizează pentru investiţii

Situația critică are un caracter sistemic, afirmă Bogdan, cu efecte în lanț asupra tuturor sectoarelor – de la construcții, agricultură și IT, până la sănătate și educație. „Este un lanț de disfuncționalități care, odată pornit, nu mai poate fi oprit decât prin măsuri radicale de restructurare și intervenții de urgență”, spune acesta.

Într-o notă mai gravă, Bogdan atrage atenția că actuala criză oferă Ministerului Finanțelor un instrument de control politic asupra fluxurilor financiare din economie.

„Este un mecanism de prioritizare discreționară a cheltuielilor. Cine primește bani, când și în ce ordine – devine o decizie politică, nu administrativă sau economică”, susține el.

Această logică de criză adâncește polarizarea economică și slăbește încrederea în instituțiile statului, în condițiile în care doar „părțile esențiale ale sistemului” mai sunt menținute în funcțiune, restul fiind lăsate să se prăbușească.

România plătește astăzi prețul „improvizației fiscale”, al „bugetelor construite din pix” și al angajamentelor asumate fără acoperire. „Lipsa de disciplină bugetară și clientelismul economic au creat un sistem care nu mai poate fi susținut decât cu prețul sacrificării propriei economii reale”, conchide reprezentantul ASPES.

Citeşte şi: România nu se află în ultimele trei ţări din UE ca salariu minim. Românii cu venit minim pe economie câştigă 250 de euro în plus faţă de bulgari