Măsură pompieristică a BNR, este vorba de miliarde de euro. Investitorii așteaptă rezultatul alegerilor prezidenţiale din 18 mai

Ministerul Finanțelor a împrumutat marți, de pe piața internă, 1,6 miliarde de euro, printr-o licitație de obligațiuni pe termen scurt (19 luni) și o altă licitație de certificate de trezorerie (12 luni), de asemenea titluri de natura datoriei pe termen scurt, potrivit datelor publicate pe site-ul Băncii Naționale a României (BNR).

Ambele licitații de titluri de stat sunt denominate în euro, iar acestea sunt primele obligațiuni în euro emise pe piața internă din noiembrie 2024, după primul tur al alegerilor prezidențiale anulate. La fel ca atunci, licitațiile de titluri în euro au fost făcute de Finanțe după ce Banca Națională a României (BNR) a injectat euro în bănci prin vânzările sale de valuta din rezerve, vânzări făcute pentru a proteja leul.

Anunțul BNR despre banii românilor cu 4 zile înainte de alegeri. Vizează economiile ținute la saltea și bijuteriile din aur

În săptămâna de după alegeri, BNR a cheltuit aproximativ 6 miliarde de euro din rezervele valutare pentru a sprijini leul, potrivit unei estimări a analiștilor Erste Group Bank.

Alte articole

Bloomberg: România trece prin cea mai puternică scădere a leului din 2009. Mugur Isărescu și BNR trec printr-un test complicat

Bloomberg, după cursul BNR: „Leul românesc s-a prăbușit după șocul Simion. Din România au ieșit foarte mulți bani”

Situația finanțării României s-a mai detensionat, dar dobânzile au ajuns la niveluri astronomice pentru un stat UE
În contextul crizei guvernamentalo-electorale, BNR a intervenit de mai multe ori pe piața valutară pentru a apăra leul și a controla deprecierea. Asta a redus cantitatea de lei din piața monetar-bancară, din moment ce BNR a vândut în piață (băncilor) valută și a cumpărat lei.

Ratele vor fi din ce în ce mai greu de plătit. ROBOR mai face un salt
Asta a dus la creșterea dobânzilor ROBOR și a dobânzilor pentru finanțările pe termen scurt (T/N, pentru finanțări de 1 zi), iar creșterea dobânzilor a redus posibilitatea speculațiilor suplimentare pe leu. Creșterea dobânzilor s-a reflectat în calmarea de vineri a presiunii pe deprecierea monedei naționale.

Acum, la fel ca în noiembrie 2024, din moment ce BNR a vândut în piață euro și băncile au avut un surplus de euro, Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni în euro și s-a împrumutat cu 1,595 miliarde de lei:

pe o tranșă 751 milioane de euro, prin obligațiuni pe 19 luni (maturitate 14 decembrie 2026) – băncile, în nume propriu și al clienților, au subscris de aproape 4 ori oferta, cu subscrieri totale de 785,5 milioane de euro, la un prospect inițial de 200 de milioane de euro,
și pe o altă tranșă 844 milioane de euro, prin certificate de trezorerie pe 12 luni (maturitate mai 2026) – la care investitorii au subscris 881,6 milioane de euro, aproape triplu față de prospectul de 300 de milioane de euro.
Dobânzile medii au fost de 3,52% la titlurile de stat pe 12 luni și de 3,82% la obligațiunile pe 19 luni, cu mult sub cele la euroobligațiunile emise pe piața externă, unde dobânzile s-au dus peste 6%.

Avalanșă de falimente în România: Taxele, inflația și blocajul economic amenință zeci de mii de firme, care sunt domeniile cel mai afectate

Bloomberg: Statul român se împrumută tot mai greu – obligațiunile sunt considerate cu risc în creștere, investitorii preferând să le vândă

Criza guvernamentalo-electorală a majorat semnificativ prima de risc a României, respectiv costul solicitat de investitori pentru a finanța statul român. Situația s-a deteriorat începând de luni, în contextul rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale și a demisiei premierului PSD Marcel Ciolacu.

Ca demonstrație, în decembrie 2024, pe o maturitatea de 14 luni, Finanțele se împrumutau la o dobândă medie de 6,68%. Acum, pe aceeași maturitate, dobânda medie acceptată luni de Finanțe a fost de 8,45%.

Iar scad ratele în euro. BCE a redus dobânda
Totodată, dobânzile din piața secundară au urcat masiv în ultima săptămână, de la 7,4% înainte de alegeri la 8,6% joi, în cazul ratei de dobândă pentru obligațiunile pe 10 ani. La fel, joi, guvernul a acceptat din nou o dobândă record, de 8,21%, la un împrumut de 500 de milioane de lei. Finanțarea a fost atrasă tot pe termen scurt, prin certificate de trezorerie (maturitate de 8 luni).