Avalanșă de falimente în România: Taxele, inflația și blocajul economic amenință zeci de mii de firme, care sunt domeniile cel mai afectate

România traversează o perioadă economică delicată, marcată de o combinație de factori de risc care amenință stabilitatea lanțurilor de business. Deprecierea leului, dobânzile ridicate, reducerea liniilor de finanțare și valul de inflație generat de liberalizarea piețelor de energie și gaze sunt amplificate, în prezent, de incertitudinile fiscale. În acest context, o posibilă creștere a taxelor riscă să adâncească dificultățile cu care se confruntă numeroase companii, avertizează analiza realizată de Sierra Quadrant.

Un colos al industriei româneşti se închide. 700 de angajaţi au fost concediaţi pe loc

Cele mai vulnerabile sectoare sunt comerțul cu ridicata și amănuntul, construcțiile, transporturile, serviciile și activitățile de depozitare. „Mare parte din lanțurile de business atârnă de un fir de ață”, susțin experții companiei de consultanță.

Record de firme în dificultate în România

Datele statistice centralizate de Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului arată că numărul firmelor aflate în dificultate – dizolvate, radiate, în insolvență sau cu activitatea suspendată – a depășit în 2025 pragul de 160.000, un record al ultimilor cinci ani.

„IMM-rile, mai ales microîntreprinderile, sunt cele mai afectate în momentul de față. Sunt peste 100.000 de firme din domeniile dinamice ale economiei, de la comerț la construcții, care reușesc cu greu să se descurce de la o lună la alta. O eventuală creștere a taxelor venită pe fondul inflației riscă să ducă multe dintre aceste business-uri în insolvență sau faliment”, arată analiza Sierra Quadrant.

Lipsa de predictibilitate fiscală este un alt factor care alimentează temerile din mediul de afaceri. Discuțiile privind reforma fiscală și posibila creștere a TVA, a taxei pe profit, pe dividende și a accizelor sunt percepute ca o amenințare directă la adresa investițiilor și a planurilor de extindere.

Avertismentul apocaliptic al lui Andrei Caramitru, fost consilier economic al lui Dan Barna: „E mai brutal decât în 2008. Înseamnă faliment şi foame”

„Fenomenul de dezintermediere s-a accentuat – firmele ezită să mai deschidă noi linii de business, să facă investiții sau să deruleze contracte pe termen mediu și lung”, atrage atenția Ovidiu Neacșu, partener coordonator al Sierra Quadrant.

Semnale negative și din încasările la buget
Perspectivele economice sunt întunecate și de datele oficiale privind veniturile bugetare. Încasările nete din TVA în primul trimestru din 2025 au fost de 28,6 miliarde lei, în scădere cu 2,7% față de aceeași perioadă din 2024. Scăderea vine în contextul în care rambursările de TVA au crescut cu 21%.

„Dacă TVA-ul colectat este mai mic decât anul trecut, înseamnă că economia și- redus motoarele la limita de avarie. Este un semnal că, în perioada următoare, trebuie găsite soluții pentru stimularea economiei, pentru creșterea consumului”, avertizează experții Sierra Quadrant.

Economia, între stagnare și restructurare. Datele Institutului Național de Statistică (INS) indică o stagnare economică în T1 2025, iar perspectivele pentru al doilea trimestru sunt rezervate. În 2024, România a înregistrat un avans economic de doar 0,8%, cel mai slab din ultimii 12 ani, cu excepția anului pandemic 2020.

Numărul firmelor dizolvate în România a atins anul trecut un nivel record post- riză: 46.205, cu 18% mai multe decât în 2023. Prin comparație, în 2008, în plină criză economică, erau dizolvate doar 3.762 de firme.

Cu toate acestea, specialiștii consideră că economia este mai bine pregătită acum decât în timpul crizei anterioare. „După pandemie, multe firme și-u reorganizat afacerile, și-au restructurat operațiunile și au devenit mai reziliente”, arată analiza.

Totuși, sectorul IMM-urilor rămâne fragil. Multe firme sunt dependente de dinamica vânzărilor, cu capitaluri reduse și fără rezerve financiare.

Soluțiile: restructurare și intervenții țintite
Soluția, potrivit Sierra Quadrant, este adoptarea unor măsuri preventive și susținerea unor instrumente juridice care să permită restructurarea afacerilor. Printre acestea se numără acordul de restructurare și concordatul preventiv, proceduri care oferă alternativă la intrarea în insolvență.

„Acordul de restructurare se prezintă ca o alternativă pentru firmele aflate într- situație financiară dificilă, fără a impacta relațiile cu partenerii comerciali. Este o procedură controlată, care oferă mecanisme de protecție și permite redresarea economică”, explică Ovidiu Neacșu.

Potrivit companiei, expertiza de business va face diferența între firmele care vor reuși să supraviețuiască și cele care vor fi eliminate din piață. Este nevoie de un efort comun, al statului și mediului privat, pentru menținerea stabilității economice.

Cele mai afectate domenii și regiuni
Cele mai multe firme cu probleme provin din comerţul cu ridicata și amănuntul, reparații auto, activități profesionale și tehnice, construcții, transport și depozitare. La nivel regional, zonele cele mai expuse sunt București-Ilfov, Cluj, Constanța și Brașov.

„Mai ales IMM-urile au nevoie de dezvoltarea unor programe de însănătoșire a business-lui. Trebuie acționat rapid, profesionist, pentru a preveni o spirală a falimentelor în lanț”, avertizează experții.