Mugur Isărescu „a pariat” pe deprecierea leului. Guvernatorul BNR a anticipat devalorizarea leului înainte de convulsiile politice

În ultimii cinci ani am avut Covid, războiul din Ucraina, creşterea preţurilor la energie, inflaţie, creşterea dobânzilor, explozia deficitului bugetar, deteriorarea contului curent al României, dar cursul valutar, graţie guuvernatorului BNR Mugur Isărescu nu s-a clintit prea mult.

În ultimii cinci ani cursul valutar de-abia a crescut cu 4%, iar în ultimii doi ani – 2023 şi 2024 – cursul s-a blocat la 4,97 lei/euro.

În ultimii cinci ani:

– inflaţia cumulată a fost de 37%;

Alte articole

Curs BNR 4 iulie 2025. Leul s-a depreciat faţă de dolar, de Ziua Americii

CURS BNR 3 IULIE 2025. Ce se întâmplă cu economiile românilor după ce premierul Bolojan a anunţat pachetul de austeritate

– bugetul a cumulat un deficit bugetar total de 503 miliarde de lei;

– deficitul comercial (diferenţa dintre importuri şi exporturi) a fost de 124 de miliarde de euro;

– deficitul de cont curent, adunat în ultimii cinci ani, a fost de 113 miliarde de euro;

– datoria publică a crescut cu 466 de miliarde de lei;

– datoria externă totală a României a crescut cu 514 milioane euro, până la 205,407 miliarde euro, în perioada ianuarie – martie, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR).

În ciuda acestor deteriorări interne şi externe evidente, cursul valutar a rămas neverosimil de stabil.

În şedinţa de Consiliu de Administraţie din aprilie, conform Minutei publicate, BNR pare că începe să avertizeze piaţa că s-ar putea ca această stabilitate bătută în cuie la 4,97 lei/euro să se apropie de final.

BNR, anunţul care îngrijorează înainte de turul II al alegerilor din România. Mugur Isărescu a făcut calculele şi situaţia e foarte gravă

„Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului sunt în creştere, au susţinut membrii Consiliului de Administraţie, evocând în mai multe rânduri deficitele gemene mari (deficitul bugetar şi deficitul de cont curent) şi incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, precum şi măsurile de politică comercială ale administraţiei SUA, de natură să oprească volatilitatea pe piaţa financiară internaţioanală şi să afecteze percepţia de risc a investitorilor faţă de regiune, dar şi să influenţeze conduita politicii monetare a băncilor centrale majore”, se menţionează în Minuta şedinţei Consiliului de Administraţie din 7 aprilie, când BNR a păstrat dobânda de politică monetară la 6,5%.

Până la alegerile prezidenţiale, care ar trebui să se încheie cam peste o lună (sperăm să nu se mai întâmple nimic), nu se va întâmpla nimic cu cursul valutar.

Mugur Isărescu, BNR: Cursul valutar leu/euro este stabil, dar nici această stabilitate pe un termen atât de lung nu cred că este lucrul cel mai bun

În ultimii cinci ani, în piaţă a intrat foarte multă valută, sute de miliarde de euro – din fonduri europene, din împrumuturile luate de guvern în valută, din banii care intră de la românii care lucrează în afară, din banii care intră din servicii externe de toate tipurile etc. De altfel, acest lucru a permis şi Băncii Naţionale să-şi majoreze rezervele valutare în valută cu peste 12 miliarde de euro în ultimii cinci ani.

Stabilitatea cursului este folosită de Isărescu şi pentru a asigura finanţarea externă a deficitului bugetar ca să le dea investitorilor care cumpără titluri de stat în lei un motiv să intre pe piaţa românească şi să ţină banii în lei.

De altfel, Ministerul Finanţelor reuşeşte să-şi finanţeze deficitul în creştere şi să-şi refinanţeze datoria  (care ajunge la scadenţă şi care trebuie reînnoită pentru că nu poate fi plătită) plătind dobânzi mari la lei, chiar foarte mari, în timp ce Isărescu oferă stabilitate cursului valutar pentru intrările şi ieşirile investitorilor care finanţează bugetul României.

Chiar dacă avem cea mai mare inflaţie din Europa, sau printre cele mai mari, o inflaţie de 5% nu reprezintă o problemă pentru nimeni, mai ales că am avut creşteri salariale cu două cifre în ultimii ani. Chiar o rată a inflaţiei de peste 5% poate să dea un respiro guvernului, care are nevoie de orice resursă pentru a avea încasări mai mari din preţuri mai mari şi a reduce deficitul bugetar dacă ar reuşi să ţină şi cheltuielile sub control.

Conform discuţiilor, cel puţin prin prisma Minutei şedinţei Consiliului de Administraţie, pare că BNR pregăteşte piaţa pentru o creştere a cursului leu/euro invocând riscurile actuale – deficitele gemene mari (şi care nu par să se reducă), incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală (adică guvernul nu prea reuşeşte să reducă deficitul bugetar), precum şi măsurile de politică comercială ale administraţiei SUA (începerea unui război comercial mondial, care nimeni nu ştie unde va duce).

Mugur Isărescu intervine înainte de turul II. Anunțul BNR pentru toți românii care strâng bani pentru zile negre

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a spus marţi că stabilitatea cursului valutar leu/euro este un obiectiv urmărit de Banca Naţională, dar a menţionat că nici această stabilitate pe un termen atât de lung ”nu cred că este lucrul cel mai bun”.

El a precizat că creşterea rezervelor valutare la care se adaugă aurul a permis această stabilitate în ultimii ani, pentru că rezerva valutară şi de aur acoperă numerarul din circulaţie. La finalul lunii martie, rezervele internaţionale ale României, administrate de BNR (valută şi aur), erau de 71,5 mld. euro, dintre care rezervele valutare erau de 61,9 mld. euro. La începutul anilor 2000, rezerva valutară a Băncii Naţionale nu depăşea 2 mld. dolari.