Alegeri cruciale în Polonia. Care este miza scrutinului: calea europeană vs naţionalism populist

Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, un susţinător de lungă durată al UE, ar urma să obţină 30% din voturi în primul tur, în faţa istoricului naţionalist Karol Nawrocki, cu 25%, potrivit sondajelor.

Dacă aceste previziuni se confirmă, cei doi candidaţi se vor confrunta în turul al doilea, programat pentru 1 iunie, într-un moment delicat pentru Europa, în condiţiile în care invazia Rusiei în Ucraina continuă, extrema dreaptă continuă să crească în putere, iar relaţiile cu Washingtonul rămân tensionate.

Secţiile de votare se vor deschide la ora 05:00 GMT şi se vor închide la ora 19:00 GMT. Un sondaj la ieşirea de la urne urmează să fie publicat imediat după aceea.

În total, sunt în cursă treisprezece candidaţi, iar rezultatele finale nu sunt aşteptate până luni.

Alte articole

Daniel Băluţă aşteaptă anunţul oficial privind data alegerilor pentru a decide dacă candidează la Primăria Capitalei: „Împreună cu colegii mei ne vom putea pronunţa în legătură cu a candida sau a nu candida”

Peste 134.000 de conturi false pro-ruse, blocate de TikTok, considerate a fi parte din cinci reţele coordonate de Kremlin. Raportul companiei chinezeşti după alegerile din Republica Moldova

De la venirea la putere a coaliţiei fostului lider UE Donald Tusk în 2023, iniţiativele guvernamentale cheie au fost adesea blocate de veto-ul preşedintelui conservator în exerciţiu Andrzej Duda.

Unii alegători speră să se pună capăt acestui blocaj.

„Sper că aceste alegeri vor finaliza schimbarea”, a declarat pentru AFP Hubert Michalowski, un om de afaceri în vârstă de 50 de ani, care s-a declarat împotriva oricărei viraje spre dreapta a Poloniei. El spune că doreşte ca ţara sa „să rămână în centru şi să inverseze această tendinţă şi în Europa”.

Citeşte şi: Donald Trump va vorbi, luni, cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski: „Se va ajunge la o încetare a focului”

Politica internaţională a dominat în mare măsură campania electorală, în special chestiunea locului Poloniei între UE şi Statele Unite, evidenţiind o ciocnire între două concepţii distincte.Dar problemele sociale au jucat, de asemenea, un rol important în dezbaterile electorale.

Rafal Trzaskowski, 53 de ani, a promis să sprijine dreptul la avort, într-o ţară în care acesta este practic interzis, şi drepturile comunităţii LGBTQ, o perspectivă care îi dă speranţe lui Malgorzata Mikoszewska, 41 de ani, angajată a unei agenţii de turism.

„Mai presus de toate, sper că legea privind avortul şi minorităţile sexuale va fi liberalizată”, spune ea.

Partidul Lege şi Justiţie (PiS), care îl susţine pe naţionalistul Karol Nawrocki, a rămas adesea în dezacord cu aliaţii occidentali ai Poloniei şi cu Bruxelles-ul în ceea ce priveşte respectarea statului de drept, până când a pierdut puterea în 2023.

Nawrocki, în vârstă de 42 de ani, care spune că îl admiră pe Donald Trump, susţine că preşedintele american i-a spus „Vei câştiga” atunci când s-au întâlnit la Casa Albă la începutul lunii mai.

Rezultatul final al alegerilor prezidenţiale va depinde în mare măsură de votul din turul al doilea al susţinătorilor lui Slawomir Mentzen, un candidat de extremă dreapta care se află pe locul al treilea, cu aproximativ 12% din intenţiile de vot.

Mentzen este un libertarian eurosceptic, care se opune ferm avortului şi migranţilor şi care acuză cei aproximativ un milion de refugiaţi ucraineni că profită de Polonia.

Radoslaw Wiecek, un antreprenor independent în vârstă de 25 de ani, care a preluat o parte din retorica lui Mentzen, spune că nu doreşte ca Polonia să fie „total aservită UE”.

Citeşte şi: Călin Georgescu: „Netanyahu e frate de cruce cu Trump, Isus s-a născut în Israel, nu la Chiajna”

Pentru Anna Urbanska, o pensionară în vârstă de 74 de ani, problema principală este imigraţia. „Nu vreau ca aceşti imigranţi să fie lăsaţi să intre aici, în Polonia. Vreau să putem trăi mai liniştiţi”.

O victorie a lui Trzaskowski ar permite guvernului să îşi îndeplinească cele mai importante angajamente, promisiuni care nu au fost onorate de actuala coaliţie, care a provocat multe dezamăgiri, în special în rândul apărătorilor drepturilor femeilor, inclusiv dreptul la avort.

De asemenea, i-ar oferi ocazia de a face progrese în restabilirea statului de drept, care a fost subminat de guvernul populist anterior şi de preşedintele în exerciţiu.

Şeful statului are puteri limitate în Polonia, dar are dreptul de veto asupra iniţiativelor legislative, o prerogativă utilizată frecvent de preşedintele demisionar.

„Cu Nawrocki, guvernul va fi efectiv paralizat şi acest lucru ar putea duce în cele din urmă la prăbuşirea coaliţiei de guvernare”, afirmă politologul Anna Materska-Sosnowska.

Succesul său ar însemna „în realitate revenirea populiştilor, cu o forţă de zece ori mai mare, în cel mult doi ani”, la următoarele alegeri generale, consideră ea.

De la venirea la putere a lui Donald Tusk, ţara şi-a consolidat poziţia în Europa şi ocupă o poziţie-cheie la periferia estică a Alianţei Atlantice, în faţa Rusiei.

În acest context, Materska-Sosnowska constată că alegerile prezidenţiale sunt „fundamentale”, nu numai pentru Polonia, ci şi în faţa „încercărilor de a stopa tendinţa antidemocratică şi populistă care străbate Europa”.

Citeşte şi: George Simion, despre războiul din Ucraina: „Nu ne vom folosi infrastructura și țara pentru a ne implica într-un război”