Alegeri prezidenţiale România. Nicuşor Dan, portret de candidat: de la protest alături de George Simion, la Primăria Capitalei, trambulina spre Cotroceni

Nicuşor Dan, candidat independent la alegerile prezidenţiale, a fost la un pas de a intra în politică la finalul anilor 90, când a refuzat oferta preşedintelui Emil Constantinescu de a deveni secretar de stat pentru diaspora. 25 de ani mai târziu, votul diasporei poate cântări decisiv în alegerea noului preşedinte. Ulterior, Nicuşor Dan a organizat ample mişcări civice pentru salvarea patrimoniului din Capitală şi pentru Roşia Montană. La protestele de la acea vreme, alături de Nicuşor Dan apărea şi studentul George Simion, rivalul de astăzi pentru Cotroceni şi care acum îl consideră ”nazist” şi îl numeşte ”coldist”. Punctul său sensibil este lista donatorilor, pe care nu a făcut-o publică şi care a generat suspiciuni din partea competitorilor electorali şi a susţinătorilor acestora.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2025 Nicuşor Dan votează în Făgăraşul natal: „Sunt emoţionat pentru ca este scoala unde am invatat”

În 2012, Nicuşor Dan a candidat pentru prima dată la Primăria Capitalei, dar a obţinut un scor infim. În 2016 a candidat din nou şi a fost înfrânt, la mică distanţă, de Gabriela Firea. Însă din acea înfrângere s-a născut o mişcare politică la nivel naţional: partidul Uniunea Salvaţi România (USR). Noua formaţiune condusă de Nicuşor Dan a reuşit să intre în Parlament la alegerile din decembrie 2016, fiind o voce puternică a opoziţiei în epoca Liviu Dragnea. Însă un an mai târziu, Nicuşor Dan a demisionat, surprinzător, din partidul pe care l-a creat. Motivul? N-a fost de acord ca USR să se poziţioneze de partea unei tabere la referendumul pentru familia tradiţională. În acel moment, USR era împărţit între conservatori şi progresişti. În 2020, Dan şi-a luat revanşa în faţa Gabrielei Firea, reuşind să câştige Primăria Capitalei ca independent, dar susţinut totuşi de PNL şi de USR. Vara trecută, a câştigat al doilea mandat de primar general, cu un scor de aproape 50%, într-o nouă competiţie cu Gabriela Firea, plus Cristian Popescu Piedone şi Sebastian Burduja.

Cele mai importante momente din cariera lui Nicuşor Dan: de la medalia de aur obţinută la olimpiada internaţională de matematică, până la implicarea civică şi calificarea în finala prezidenţială.

Nicuşor Dan (55 de ani) este matematician de profesie. În liceu, a făcut parte din lotul naţional de matematică al României, reuşind să câştige medalia de aur la Olimpiada Internaţională în anii 1987 şi 1988. În ciuda acestui succes, Nicuşor Dan a fost acuzat în campania electorală ba că nu a luat Bacalaureatul, ba că a luat note foarte mici. În replică, Nicuşor Dan a publicat diploma sa de Bacalaureat, examen pe care l-a promovat cu media 9,87. După terminarea liceului, a absolvit Facultatea de Matematică în cadrul Universităţii din Bucureşti, iar din 1992 şi-a continuat studiile în Franţa, unde a obţinut doctoratul la prestigioasa universitate Sorbona. S-a întors în România spre finalul anilor 90, unde preşedintele Emil Constantinescu i-a propus funcţia de secretar de stat pentru diaspora. Nicuşor Dan a refuzat. ”Credeam că pot să fac şi meseria mea – eram încă foarte pasionat de meseria mea de matematician, cercetător la institut – şi că pot să fac lucruri din afara politicului activând în zona civicului. A fost o socoteală greşită!”, a admis, peste ani, Nicuşor Dan. Pasionat de meseria sa, a înfiinţat, pe model francez, Şcoala Normală Superioară Bucureşti, o instituţie de învăţământ pentru studenţii de elită în ştiinţe exacte. În paralel, s-a implicat în mişcările civice care luptau pentru salvarea patrimoniului din Capitală. Spre exemplu, a încercat să împiedice demolarea Halei Matache, pusă la pământ, noaptea, de primarul Sorin Oprescu. Imaginile vremii arată că, la unul dintre proteste, Dan a intrat în conflict cu jandarmii, împreună cu alt tânăr, la acea vreme necunoscut. Numele său: George Simion. ”Noi ne ştim de vreo 20 de ani, de când protestam pentru lucruri de urbanism din Bucureşti”, a rememorat Nicuşor Dan, într-un interviu pentru Prima TV. Ulterior, drumurile lor s-au despărţit, iar astăzi cei doi sunt în competiţie pentru cea mai înaltă funcţie în stat. În 2008, Nicuşor Dan a fondat Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, un ONG dedicat urbanismului şi patrimoniului. ”Am câştigat sute de procese împotriva mafiei imobiliare şi a instituţiilor nefuncţionale ale statului”, a precizat Nicuşor Dan pe site-ul de campanie.

Alte articole

Exit Poll ora 17:00 Alegeri Prezidențiale 2025, turul 2! Date diferite la sondajele CURS, AVANGARDE și ARA

Alegerile din 2025 în România. Greşeala banală care anulează voturile

George Simion îl acuză pe Nicușor Dan că încearcă să creeze un „Maidan împotriva voinței poporului”

În 2012, a făcut pasul din zona civică spre scena politică. A candidat la Primăria Capitalei ca independent, unde s-a clasat pe locul al treilea, cu 9%. Alegerile au fost câştigate detaşat de Sorin Oprescu (56%), susţinut la acea vreme de USL, alianţa formată din PSD şi PNL. Pe locul secund s-a clasat Silviu Prigoană (16%), candidatul PDL. În 2015, Nicuşor Dan a lansat partidul Uniunea Salvaţi Bucureştiul (USB), iar un an mai târziu a candidat din nou pentru Primăria Capitalei. Deşi a obţinut peste 30%, Nicuşor Dan a fost învins de Gabriela Firea (42%), în condiţiile în care voturile dreptei au fost divizate. PNL l-a aruncat în luptă pe Cătălin Predoiu, care a înregistrat doar 11%, dar suficient cât să-l încurce pe Nicuşor Dan. La vot politic, USB a reuşit să obţină 25% în Capitală, devenind al doilea partid după PSD. Astăzi, Cătălin Predoiu e premier interimar şi lider, tot interimar, al PNL, partid care-l susţine pe Nicuşor Dan în lupta pentru Cotroceni.

În noaptea alegerilor locale din 2016, Nicuşor Dan a anunţat că partidul se extinde la nivel naţional: Uniunea Salvaţi Bucureştiul s-a transformat în Uniunea Salvaţi România (USR). La alegerile parlamentare din toamna anului 2016, USR a intrat în Parlament cu un scor de 9%, Nicuşor Dan fiind preşedintele partidului şi deputat de Bucureşti. Însă jumătate de an mai târziu, Nicuşor Dan a demisionat din fruntea USR. Motivul: majoritatea membrilor USR au votat intern ca partidul să se poziţioneze împotriva referendumului pentru familia tradiţională, declanşat de Coaliţia pentru familie. De cealaltă parte, Nicuşor Dan a cerut ca partidul să nu adopte o poziţie tranşantă, ci să rămână deschis pentru ambele tabere: conservatori şi progresişti. La acea vreme, printre liderii USR care au intrat în conflict cu Nicuşor Dan s-au numărat Cristian Ghinea, Cătălin Drulă, Ionuţ Moşteanu şi Clotilde Armand. Azi, toţi sunt de partea sa. Peste anii, Nicuşor Dan a admis că a participat la referendum şi a votat pentru familia tradiţională. În ciuda faptului că şi-a asumat public o conduită conservatoare, Nicuşor Dan a fost acuzat de rivalii politici că nu şi-a botezat copiii. ”Suntem creştini-ortodocşi, ne-am botezat copiii, noi suntem botezaţi. Acesta este adevărul, restul e minciună”, a răspuns primarul general, alături de partenera sa de viaţă.

La alegerile locale din 2020, Nicuşor Dan şi-a anunţat candidatura pentru Primăria Capitalei ca independent. Însă liderul PNL de la acea vreme, Ludovic Orban, a decis ca liberalii să nu-şi pună candidat propriu şi să-l susţină pe Nicuşor Dan. Pentru a nu diviza dreapta, USR l-a sprijinit tot pe Nicuşor Dan, deşi, iniţial, anunţase că Vlad Voiculescu va fi candidatul partidului. În final, Nicuşor Dan a învins-o pe Gabriela Firea şi a ajuns primarul Capitalei, funcţie pe care a câştigat-o din nou la alegerile locale din vara anului trecut, tot ca independent. În cei patru ani şi jumătate de mandat, Nicuşor Dan s-a axat pe schimbarea conductelor de apă caldă, unele vechi din anii 60. Munca din subteran a provocat costuri electorale la suprafaţă. Săptămâni la rând, cartiere întregi din Capitală au rămas fără apă caldă şi căldură. Dincolo de problema datoriilor şi a sistemului energetic, care e bilanţul său ca primar general? ”O îmbunătăţire a transportului public cu primele tramvaie noi după Revoluţie şi modernizarea linilor de tramvai, care este în curs. Şi faptul că bucureştenii folosesc transportul public 40% mai mult. Şi foarte, foarte important, o frână pusă pe dezvoltarea imobiliară nocivă din Bucureşti”, a spus Nicuşor Dan, într-un interviu pentru News.ro. Întrebat dacă e de părere că dezvoltatorii imobiliari şi-ar dori să nu mai rămână primar, Nicuşor Dan a răspuns: ”Cred că îşi doresc, dar îşi fac un calcul greşit”. Odată ajuns la Cotroceni, Nicuşor Dan a promis că le va cere procurorilor să se ocupe de marea corupţie, în special din zona imobiliară.

În toamna anului trecut, Nicuşor Dan a evitat să spună pe cine susţine la alegerile prezidenţiale. Înainte de primul tur, s-a pozat şi cu generalul Nicolae Ciucă, şi cu Elena Lasconi. Apoi, în preajma finalei prezidenţiale, şi-a arătat, firesc, susţinerea pentru Lasconi, însă alegerile au fost anulate. La câteva zile după decizia CCR, Nicuşor Dan şi-a anunţat candidatura ca independent la prezidenţiale cerând susţinerea tuturor partidelor pro-europene. Însă coaliţia de guvernare – PSD, PNL, UDMR – a preferat să vină cu alt candidat comun: Crin Antonescu. Iar USR a continuat, în primă fază, cu Elena Lasconi, finalista alegerilor din decembrie. Însă prima săptămână de campaniei consemnat o premieră în politica post-decembristă: USR i-a retras sprijinul propriului candidat, pentru a-l susţine pe Nicuşor Dan, mai bine plasat în sondajele de opinie. ”Este ca în «Luceafărul» lui Eminescu, Nicuşor – viclean copil de casă. Sunt absolut convinsă că a vrut să mă scoată din joc pentru că încurcam foarte mult sistemul anul trecut”, l-a acuzat Lasconi la o dezbatere televizată. ”Aici nu este vorba despre emoţiile Elenei Lasconi, ci despre destinul acestui popor”, a răspuns Nicuşor Dan. Disputa dintre cei doi a continuat pe tot parcursul campaniei. Cu trei zile înainte de scrutin, Elena Lasconi a publicat imagini de la o presupusă întâlnire la care ar fi participat Nicuşor Dan, Victor Ponta şi fostul adjunct al SRI, Florian Coldea. Pozele îi înfăţişau pe cei trei doar separat. În replică, toţi trei au negat întâlnirea, iar Nicuşor Dan şi Victor Ponta i-au făcut plângere penală Elenei Lasconi. În final, Elena Lasconi a obţinut doar 2,7%, în timp ce Nicuşor Dan s-a calificat în turul doi, după ce l-a devansat, cu numai un procent, pe Crin Antonescu.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2025 Cătălin Predoiu, premier interimar: „Am votat pentru o preşedinţie care să consolideze rolul României în UE şi parteneriatele” VIDEO

În timpul campaniei, Antonescu l-a acuzat pe  Dan că, în calitate de primar general, a refuzat să emită o autorizaţie pentru construirea unui spital privat dedicat copiilor bolnavi de cancer. Clinica privată Sanador a dat în judecată Primăria Capitalei şi a câştigat procesul în toamna anului 2023. În pofida sentinţei definitive, Nicuşor Dan a refuzat să emită autorizaţia până la sfârşitul lunii aprilie 2025. Pe fondul presiunilor publice din ultima săptămână de campanie, Nicuşor Dan a semnat autorizaţia miercuri, pe 30 aprilie, exact în ziua ultimei dezbateri electorale, însă fără să anunţe public. În timpul unei confruntări directe, Crin Antonescu l-a întrebat pe Nicuşor Dan: „Aţi dat sau nu aprobarea?”. „Da. Asta nu înseamnă că un privat care are medici foarte buni trebuie să construiască ilegal acolo unde construieşte”, a replicat Nicuşor Dan, motivând că zona în care ar urma să fie ridicat spitalul e foarte aglomerată, aproape de Piaţa Victoriei din centrul Capitalei.

Un alt moment tensionat al campaniei s-a derulat la dezbaterea organizată de televiziunea publică, unde au participat 10 din cei 11 candidaţi înscrişi la startul cursei pentru Cotroceni. Singurul care a lipsit a fost George Simion. „Nu cred că trebuie să dăm aşa de multă importanţă candidaturii dumneavoastră”, i-a transmis Nicuşor Dan lui Daniel Funeriu, la rândul său candidat independent la prezidenţiale. ”În mod realist există patru oameni care să ocupe această funcţie. Trebuie să trăim în realitate. Aceştia sunt domnul Simion, domnul Antonescu, domnul Ponta şi subsemnatul. Îi invit pe români să voteze în cunoştinţă”, a continuat Nicuşor Dan. „Ce urât!” a reacţionat Elena Lasconi, în timp ce Daniel Funeriu a răbufnit: „Eu am lucrat cu un laureat Nobel şi cu un preşedinte de ţară. Niciunul nu mi-a spus că nu sunt relevant”. „Nu putem jigni colegii de candidatură care, până în momentul numărării voturilor, sunt exact ca şi noi. Domnule Dan, daţi din nou exemplu de neadecvare”, a spus şi Crin Antonescu. Ulterior,  Dan şi-a cerut scuze. Greşeala sa nu a contat în ecuaţia finală a primului tur.

Citeşte şi: Călin Georgescu a citat din Corneliu Zelea Codreanu, iar George Simion l-a completat, în emisiunea de la Realitatea Plus. Asta în timp ce este anchetat de procurori pentru aceeași faptă ilegală VIDEO

S-a calificat în turul doi, cu aproape două milioane de voturi primite, în condiţiile în care celălalt finalist, George Simion, a obţinut un număr dublu de voturi. Pentru a recupera diferenţa, Dan l-a provocat pe George Simion la mai multe dezbateri, însă candidatul AUR s-a prezentat la o singură confruntare directă, organizată de postul Euronews. De altfel, pe parcursul campaniei, cei doi s-au acuzat reciproc de evitarea dezbaterilor. George Simion i-a cerut lui Nicuşor Dan să prezinte „cu nume şi prenume” cine sunt persoanele care i-au finanţat campania electorală. Primarul Capitalei a refuzat, pe motiv că şi-ar expune mediatic donatorii. „Instituţiile statului român ştiu cine sunt toate aceste persoane şi eu nu vreau să le fac public numele pentru că nu vreau să fie atacaţi cum am fost eu atacat în campania asta. E foarte simplu”, a explicat primarul Capitalei, care, totuşi, a promis transparenţă totală, însă după închiderea procesului electoral. Nicuşor Dan a procedat identic şi la alegerile locale din iunie anul trecut. În timpul campaniei, a refuzat să publice numele donatorilor. Însă, în prezent, pe site-ul ANI pot fi verificate toate persoanele care au contribuit financiar la campania primarului general. Confruntarea directă dintre cei doi finalişti a consemnat şi un moment amuzant. „Sunt mai bun ca dumneavoastră la aruncat cu vorbe”, a spus liderul AUR, George Simion. „Exact, exact”, a răspuns, ironic, Nicuşor Dan.

Deşi candidează din postura de independent, Nicuşor Dan va trebui să aibă o strânsă colaborare cu partidele politice pentru formarea majorităţii parlamentare, numirea unui guvern şi a unui prim-ministru. În campanie, Nicuşor Dan a insistat că Ilie Bolojan, actualul preşedinte interimar, va fi propunerea sa pentru Palatul Victoria. Însă, pentru a ajunge premier, Bolojan are nevoie de voturile PSD din Parlament. Practic, social-democraţii ar trebui să renunţe la şefia guvernului, deşi PSD e partidul care s-a clasat pe primul loc la alegerile parlamentare din decembrie. ”Există posibilitatea ca PSD să voteze un Guvern Bolojan”, a spus Nicuşor Dan într-un interviu pentru News.ro. Surse din conducerea PSD confirmă scenariul, dar social-democraţii şi-ar dori la schimb şefia SIE şi Primăria Capitalei. ”O să fie foarte multe runde informale cu partidele. Sunt bucuros că majoritatea liderilor PSD înclină către direcţia pro-occidentală”, a reacţionat primarul general, la Prima TV. În cazul în care nu va reuşi să-l impună pe Ilie Bolojan la Palatul Victoria, Nicuşor Dan va încerca să construiască o majoritate parlamentară în jurul unui alt prim-ministru. Spre deosebire de George Simion, Nicuşor Dan a exclus varianta alegerilor anticipate, pe motiv că s-ar crea şi mai multă instabilitate politică. Aşadar, indiferent cine va ajunge preşedinte, începutul de mandat prezidenţial va fi marcat de o negociere cu PSD, partidul care decide majoritate parlamentară fie în favoarea lui Nicuşor Dan, fie în favoarea lui George Simion.

Pe plan extern,  Dan a primit mesaje de susţinere din partea preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, şi a premierului Poloniei, Donald Tusk, care a vorbit în limba română. De asemenea, preşedintele Republici Moldova, Maia Sandu, a anunţat că-l sprijină pe Nicuşor Dan, după ce, în primul tur de scrutin, coaliţia de guvernare pro-europeană de la Chişinău a fost de partea lui Crin Antonescu.

Votul în ţară pentru al doilea tur al alegerile prezidenţiale începe duminică, la ora 7.00, aproape 18 milioane de români fiind aşteptaţi în 18.979 de secţii de votare pentru a-şi alege preşedintele dintre cei doi candidaţi calificaţi în finala pentru Cotroceni, George Simion şi Nicuşor Dan. 159 de observatori internaţionali au fost acreditaţi pentru acest scrutin, aproape dublu faţă de alegerile din noiembrie 2024. Şi jurnaliştii străini sunt mai numeroşi, fiind acreditaţi 87, faţă de 32 la alegerile precedente. Procesul de votare, atât în ţară, cât şi în diaspora, se încheie la ora 21.00, ora României. Prezenţa la vot în ţară la primul tur de scrutin a fost 53,21%