Creșteri uriașe la facturile de curent electric din iulie, după eliminarea plafonării. ”Este inevitabilă!”

Dispare plafonarea! Ce se va întâmpla cu facturile?

La 1 iulie 2020, România liberaliza piața gazelor naturale, iar la 1 ianuarie 2021 se întâmpla același lucru cu piața energiei electrice. În noiembrie 2021 însă, s-a zis cu liberalizarea. România a introdus schema de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, prin OUG 118/2021, pentru a sprijini consumatorii în sezonul rece 2021-2022.

Plafonarea a fost decisă ca urmare a creșterii prețurilor post-liberalizare, a impactului crizei Covid-19 și a conflictului din Ucraina, notează cei de la think-thank-ul Energy Policy Group (EPG).

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Schema de plafonare a fost prelungită ulterior în mai multe rânduri, pentru a proteja consumatorii, în special cei vulnerabili, de efectele creșterii prețurilor energiei la nivelul întregii Uniuni Europene. Altfel spus, a fost mână de ajutor întinsă populației, pentru ca facturile să nu o ia razna.

Alte articole

EUROSTAT: România are cel mai mare preţ la energie din UE la consumatorii casnici

Românii scapă de griji! Electrica Furnizare vine cu energie verde și intervenții rapide acasă

Anul acesta, schema de plafonare ar fi trebuit să se încheie în martie. Guvernul a decis însă prelungirea plafonării – până la sfârșitul lui iunie, pentru prețurile la energia electrică, și până la la finele lunii martie 2026, pentru prețurile gazelor naturale.

Citește și Avertisment de la ING Bank pentru toţi clienţii. Ce trebuie să ştie românii care au cont şi card la această bancă

Potrivit experților, pe termen scurt, eliminarea plafonării prețurilor energiei ar duce la o creștere a facturilor la electricitate și gaze naturale.

”Această evoluție ar putea genera efecte negative în plan macroeconomic – creșterea inflației, scăderea puterii de cumpărare a populației, cu implicații asupra reducerii cererii agregate și a creșterii economice. Pe de altă parte, menținerea acesteia în forma actuală, ca program de aplicare cvasi-universală, nu poate continua în contextul macroeconomic existent.

Mai mult, pentru reducerea prețurilor pe termen lung și pentru susținerea tranziției de la combustibili fosili la surse curate de energie, corelată cu electrificarea tot mai multor sectoare economice și rezidențiale, sunt necesare investiții semnificative în infrastructura de transport și distribuție a energiei electrice. În prezent, aceste investiții sunt limitate de schema de plafonare”, mai arată sursa citată.

”După eliminarea schemei de plafonare, se estimează că prețul energiei electrice plătit de consumatorul casnic, în contextul noilor tarife de distribuție și în măsura în care prețul energiei active rămâne la nivelul anului 2024, ar putea ajunge chiar la 1,15 lei/kWh (1.156 lei/MWh). Această valoare este considerabil mai mare decât prețurile reglementate actuale, respectiv 0,68 lei/kWh (680 lei/MWh) pentru un consum de până la 100 kWh/lună și 0,80 lei/kWh (800 lei/MWh) pentru un consum de până la 255 kWh/lună”, se arată într-o analiză EPG.

Cu cât vor crește facturile

O astfel de creștere la consumatorul final este inevitabilă în procesul de eliminare a plafonării, spun realizatorii analizei.

Potrivit aceleiași analize, deși Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a pus la dispoziția consumatorilor, la începutul lui 2023, o platformă pentru compararea ofertelor diferiților furnizori, incertitudinea legată de extinderea perioadei schemei de plafonare a determinat mulți furnizori să nu-și anunțe încă ofertele.

”Prețuri orientative pentru perioada post-plafonare au fost avansate de Electrica Furnizare (1,42-1,50 lei/kWh, acestea variind în funcție de zona de distribuție), PPC (1,46-1,53 lei/kWh) și
Hidroelectrica (1,04-1,11 RON/kWh), care comunicaseră prețurile pentru perioada aprilie-iulie înainte de adoptarea OUG.

Pe baza acestor valori, pentru o gospodărie cu un consum mediu lunar de 90 kWh/lună, creșterea facturii de energie electrică va fi de la 61,20 RON la aproximativ 93,60 – 137 de lei, respectiv o creștere între 53 și 100 la sută, dacă luăm în considerare variația de la 0,68 lei/kWh la 1,04 – 1,53 lei/kWh”, se precizează în analiza EPG.

The Energy Policy Group (EPG) este un think-tank independent, non-profit, cu sediul la București, specializat în politici energetice și climatice, analize de piață și strategie energetică, înființat în februarie 2014.

Citește și Anunţul BNR despre banii românilor joi, 22 mai 2025. Mugur Isărescu: „Ne-am jucat cu focul, noi, ca țară. Nu poți să te joci cu focul”