Ministrul Finanţelor, anunţ alarmant pentru români: „Plata salariilor şi pensiilor reprezintă o provocare uriaşă”

Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, anunţă marţi că execuţia bugetară din primele 4 luni arată că asigurarea surselor de venituri pentru menţinerea ritmului investiţional şi plata salariilor şi pensiilor majorate anul trecut reprezintă o provocare uriaşă iar România va putea atinge ţintele de deficit asumate doar prin măsuri ferme, prin reducerea cheltuielilor şi crearea unui stat mai suplu. Ministrul mai spune că noul guvern va trebui să implementeze măsuri de consolidare a veniturilor, concomitent cu o reducere mai semnificativă a cheltuielilor.

Mugur Isărescu a dat vestea cea mare pentru toți românii cu bani la saltea sau pe card. Anunțul făcut public azi, 27 mai

”Execuţia bugetară din primele patru luni ale anului arată că asigurarea surselor de venituri pentru menţinerea ritmului investiţional şi plata salariilor şi pensiilor majorate anul trecut reprezintă o provocare uriaşă. România va putea atinge ţintele de deficit asumate doar prin măsuri ferme, reducerea cheltuielilor şi crearea unui stat mai suplu. În aceste patru luni, veniturile au crescut atât ca valoare, cât şi ca pondere în PIB, ajungând la 200 de miliarde de lei. În aprilie, veniturile bugetare au fost de 59 de miliarde de lei, cu 16% mai mult faţă de aprilie 2024. Această creştere se datorează inclusiv unei colectări mai bune a TVA-ului”, spune ministrul Finanţelor pe Facebook.

Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna: Noul guvern va trebui să implementeze măsuri de consolidare a veniturilor, concomitent cu o reducere mai semnificativă a cheltuielilor

Tanczos Barna arată că în ceea ce priveşte cheltuielile, plata salariilor şi pensiilor, precum şi investiţiile — care au atins un nivel record de peste 32 de miliarde de lei — au avut un impact major asupra bugetului.

Alte articole

Veste bună pentru 8 milioane de români după alegerea lui Nicuşor Dan. Au mai mulţi bani în cont de care nu ştiu

Categoria de pensionari care va primi 280 lei în plus la pensie, din iunie 2025

”În schimb, am reuşit să reducem risipa cu bunuri şi servicii, înregistrând chiar o uşoară scădere de 3,9% a acestora la nivelul bugetului de stat”, adaugă ministrul.

Încep negocierile pentru formarea noului Guvern. Nicușor Dan cheamă partidele la Cotroceni. Primele întâlniri de pe agenda președintelui

Potrivit lui Tanczos Barna, ”diferenţa dintre venituri şi cheltuieli a fost de 55,9 miliarde de lei, generând un deficit de 2,95%”. ”Cifrele demonstrează că avem o economie capabilă să genereze venituri substanţiale, chiar şi într-o perioadă marcată de provocări. Totuşi, este nevoie de un angajament mai ferm pentru pentru atingerea unui echilibru sustenabil între venituri şi cheltuieli. Noul guvern va trebui să implementeze măsuri de consolidare a veniturilor, concomitent cu o reducere mai semnificativă a cheltuielilor”, subliniază ministrul Finanţelor.

O analiză recentă a execuţiei bugetare pe trimestrul I 2022-2025 și, la nivel anual, în aceeași perioadă, realizată de platforma specializată Tax Institute, arată că, pentru ca ținta de 7% de deficit pentru anul în curs să fie atinsă, măsurile de corecție trebuie să fie deosebit de dure, Guvernul trebuind inclusiv să reducă drastic cheltuielile cu salariile bugetarilor și cu serviciile.

Conform analizei Tax Institute,, întocmită de specialiștii în fiscalitate Gabriel Biriş, Ana Bobircă şi Ruxandra Jianu, factorul cel mai important în acumularea constantă a deficitului pe parcursul anului sunt cheltuielile curente, care au avut o evoluție similară în 2025 față de perioada 2022–2024. În contextul în care și veniturile au evoluat în marje similare, experții fiscali deduc că este destul de dificil de încetinit ritmul decalajelor pentru a obține performanțele necesare Guvernului pentru anul în curs.

Analiza arată că, deși încasările din impozitul pe salarii și venit au evoluat favorabil, încasările din TVA și accize au adus venituri sub cele bugetate până la final de an. Creșterea veniturilor fiscale trebuie să fie o prioritate, spun experții, astfel că este deosebit de important ca autoritățile să acționeze asupra colectării TVA și accizelor. Pentru a se evita măsuri precum creșterea taxelor, trebuie să prevaleze cele care duc la reducerea evaziunii (taxare inversă, impozitarea sumelor ce nu pot fi justificate, implementarea regulilor OCDE cu privire la impozitarea profiturilor nedistribuite din „paradisuri fiscale”.

Ce arată evoluția deficitelor din primul trimestru, în ultimii patru ani
În primele două luni ale lui 2025, deficitul a avut o traiectorie volatilă, de la un nivel record în ianuarie, la un ușor regres în februarie. Datele trimestriale confirmă revenirea la spirala ascendentă, cu un nou record de deficit – 2,28%. Mai exact, experții au punctat că în perioada 2022–2024, deficitul din ultimele nouă luni ale anului a fost de trei ori și jumătate mai mare decât cel din primul trimestru. În 2022, deficitul anual a fost de 476% din nivelul înregistrat în T1, în 2023 și 2024 raportul a fost de 350%. Dacă această tendință se menține, România riscă să încheie 2025 cu un deficit între 9,6% și 13,1% din PIB, depășind chiar și cele mai pesimiste proiecții. „Prognoza Consiliului Fiscal pentru un deficit de 9,5% până la finalul anului este, în acest context, una optimistă”, au mai avertizat cei de la Tax Institute.

Dezechilibrul masiv dintre venituri și cheltuieli va adânci, fără modificări structurale radicale, situația acestor proiecții. În T1 2025, veniturile au scăzut cu 0,1% din PIB față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce cheltuielile au crescut cu 0,2%, raportul indicând faptul că 90% din deficitul bugetar este alimentat de dezechilibre curente, o pondere care a urcat la 95% în februarie și a rămas la 92% în martie. „Acest tip de deficit este persistent, greu de redus și, cel mai important, periculos pentru stabilitatea macroeconomică. Nu reflectă investiții, ci un dezechilibru structural al aparatului administrativ”, avertizează autorii.

„Cheltuielile cu personalul și cu bunuri și servicii trebuie supuse de urgență unor măsuri de corecție. Amânarea acestor măsuri le va diminua impactul pe parcursul anului”, scriu autorii, insistând că doar ajustările structurale pot preveni o ieșire de pe traiectoria bugetară convenită cu instituțiile europene. Practic, pe partea de cheltuieli, presiunea cea mai mare vine din creșterea sumelor alocate pentru salariile bugetarilor. În primele trei luni din 2025, sumele s-au încadrat într-un total de 42,1 miliarde de lei, adică 2,2% din PIB, valoarea depășind deja media execuțiilor din T1 în perioada 2022–2024, care era de 23% din totalul anual. Dacă tendința se menține, spun autorii studiului, cheltuielile cu personalul ar urma să ajungă la 183 miliarde de lei până la final de an, cu 13,5 miliarde peste plafonul bugetat, adică 9,56% din PIB. „O astfel de alocare, într-un context fiscal dezechilibrat, nu este sustenabilă nici pe termen scurt, nici pe termen mediu. Mai ales în lipsa unei reforme serioase a structurii aparatului bugetar”, notează analiza.

În plus, și cheltuielile cu bunuri și servicii urmează o traiectorie alarmantă, ținând cont că, în T1 2025, au fost de 22,2 miliarde lei, adică 23,5% din bugetul alocat pentru anul în curs, peste media de 22,2% a ultimilor trei ani. În același sens predictiv, în cazul în care rata de execuție din prezent se păstrează, statul va cheltui aproximativ 100 de miliarde de lei, cu 5,3 miliarde peste suma prevăzută în legea bugetului. În același timp, și cheltuielile cu dobânzile cresc abrupt, ajungând deja la 33% din bugetul anual prevăzut pentru această categorie – o dinamică ce va pune o presiune suplimentară în contextul unui cost crescut al finanțării pe piețele internaționale.

O creștere a evaziunii și o colectare din ce în ce mai proastă a TVA-ului, în 2025
În ceea ce privește veniturile, singurul domeniu care a evoluat pozitiv este cel al impozitului pe venit și salarii, cu o colectare de 15,1 miliarde lei în T1, o proporție de 26,7% din ținta pe 2025 (56,5 miliarde lei), comparativ cu o medie de 23% în ultimii trei ani. Motivul ține de eliminarea excepțiilor pentru anumite categorii de activități la începutul anului, prin intrarea în efect a controversatei Ordonanțe „Trenuleț”. Dar acest influx de venituri nu schimbă însă faptul că pilonul central al veniturilor fiscale, și anume colectarea de TVA, a scăzut cu 12% față de T1 2024, în ciuda faptului că, potrivit INS, consumul intern și importurile au crescut. Potrivit studiului citat, acest paradox fiscal sugerează o creștere a evaziunii, nu o scădere a consumului, încasările din TVA plasându-se la doar 20,9% din ținta bugetată, față de o medie de 25% în anii anteriori. În proiecție, bugetul va rata ținta de 136 miliarde lei și se va opri la 114,4 miliarde, adică doar 6% din PIB, mai avertizează aceștia.

Tax Institute propune, pentru rezolvarea acestor probleme și aducerea țintei de deficit în linii mai rezonabile, o intervenție puternică de fond care să meargă dincolo de tăieri contabile sau improvizații fiscale de conjunctură. Iar așa cum s-a mai discutat și în anii trecuți, singura soluție este o reformă fiscală coerentă, transparentă și ancorată în dialog cu mediul economic și cu societatea civilă, nu impusă de pe poziții administrative opace ale celor de la putere.

Specialiștii cer implementarea accelerată a măsurilor de taxare inversă acolo unde este fezabil, dar și aplicarea mai hotărâtă a regulilor de tip „CFC” (Controlled Foreign Company), care se referă la o serie de reglementări internaționale privind impozitarea profiturilor nedistribuite în jurisdicții cu fiscalitate relaxată. Metoda implică, practic, identificarea și impozitarea reală a „beneficiarului final” în lanțurile de optimizare fiscală, ultimul așa-numit deținător al capitalului care, în practică, scapă adesea de fiscalizare în România. „Trebuie să prevaleze măsurile care reduc evaziunea, nu cele care cresc povara fiscală în mod nediferențiat”, spun autorii raportului, pentru ca Statul să poată elimina tentația de a acoperi găurile bugetare prin majorări brute de taxe.

Pe un alt plan, statul trebuie să-și revizuiască din rădăcini mecanismul de cheltuire a banului public, mai ales când vine vorba despre achiziții și contracte de servicii. Specialiștii avertizează că, fără o redefinire a standardelor de cost, a criteriilor de eficiență și a cadrului de control pentru cheltuielile recurente, orice efort de reducere bugetară va fi pur cosmetic. „Este nevoie de o ierarhizare onestă a priorităților statului. Austeritatea impusă fără reformă este doar o păsuire a colapsului”, mai subliniază analiza. Totodată, parteneriatele public-private trebuie să ocupe un loc mult mai central în regândirea sistemului fiscal, spun Gabriel Biriș și colegii săi, făcând referire la consultarea deschisă cu sectorul privat, care include atât sindicatele, cât și patronatele, tocmai pentru ca măsurile de rectificare să fie unanim agreate de cei care vor trage „ponoasele” unor posibile decizii opace și pur contabile și astfel pentru a se evita o instabilitate socială și fiscală care a reieșit de fapt în ultimii ani după măsurile luate strict scriptic, fără o analiză atentă a efectelor acestora printre plătitorii de taxe. Astfel, deduc autorii, au fost și alienați de autorități o mare parte din contribuabili.

Specialiștii în fiscalitate mai avertizează și că cea mai mare capcană în crearea unei traiectorii de reducere a deficitului va fi creșterea taxelor ca soluție de prim rang. Deși se poate lua în calcul ca ultim pas, experții insistă că recurgerea la majorări de impozite „va avea efecte profund negative pe termen mediu și lung”, după mai mulți ani de presiune fiscală imensă pe plătitorii de taxe și impozite.