Deficitul bugetar, la fel de ridicat ca în 2024, când România a bătut recordul în UE

Deficitul bugetar pe primele 5 luni, ca în primele 5 luni din 2024, an în care România a terminat cu cel mai ridicat deficit din UE.  În 2024, deficitul cash a fost la final de an de 8,65% din PIB, iar cel ESA (standardul UE) de 9,3% din PIB, de depatrte cel mai ridicat din UE, în timp ce pentru anul 2025, ținta este de 7% din PIB.

Deficitul bugetar s-a situat la 2,95% din PIB, 55,97 miliarde lei, pentru primele patru luni din acest an, față de deficitul de 57,29 miliarde lei, respectiv 3,25% din PIB aferent primelor patru luni ale anului 2024, potrivit celor mai recente date disponibile din partea Ministerului Finanțelor.

Vestea momentului, gură de oxigen pentru Guvern! România a încasat 1,3 miliarde euro din PNRR

Comparativ cu primele patru luni de anul trecut, situația bugetară a fost însă în deteriorare la patru luni din 2025, deficitul real din primele patru luni de anul trecut fiind de 2,7% dacă dăm deoparte impactul de 0,53% determinat de plata anticipată, tot în aprilie, și a pensiilor aferente lunii mai, a explicat Profit.ro la mijlocul lunii mai.

Alte articole

Florin Cîțu susține că măsurile „socialiste” din ultimii ani au distrus economia mai rău decât pandemia. Avertismentul fostului premier: „Eu zic că ajustarea abia începe”

Florin Cîțu: „Experimentul TVA 21% a eșuat”. Fostul premier critică dur măsurile de austeritate: „Cifrele nu mint: e timpul să revenim la 19%!”

Dificultățile în ce privește controlul deficitului bugetar au determinat Ministerul Finanțelor, la începutul lunii mai, să transmită instituțiilor statului un document care a informat că va acorda prioritate în fiecare lună la plată cheltuielilor cu pensiile și salariile, urmând ca „celelalte naturi de cheltuieli” să fie acceptate abia după cele decise pentru „drepturi de personal și drepturi sociale”.

Guvernul trebuie să scadă deficitul bugetar la 7% în acest an, de la 9,3% (ESA, standardul UE) anul trecut, dar Comisia Europeană a estimat recent, că fără măsuri suplimentare, deficitul va fi la 8,6%.

Totodată, Guvernul trebuie să adopte o reformă fiscală cu un impact de creștere a veniturilor de 1,3% din PIB (cca 25 miliarde lei) anul acesta și cu impact pentru 2026 de 1,7% din PIB (aplicare pentru an întreg).

FACIAS: Investițiile sociale din PNRR, blocate sau pierdute. Copiii în risc de separare de familie afectați

Reforma fiscală este jalon în PNRR, dar este parte și din planul fiscal pe șapte ani al României cu CE, care trasează calendarul și măsuri pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB. Aceste măsuri fiscale ar fi trebuit să fie în vigoare de la 1 aprilie, potrivit planului, dar Guvernul a amânat, din nou, în context electoral, luarea unor decizii nepopulare.

Florin Cîţu: „Dezastru economnic”

Fostul premier Florin Cîțu afirmă că România se confruntă cu un dezastru economic și lansează un val de acuzații la adresa fostei guvernări. În viziunea sa, cei care au preluat conducerea țării în decembrie 2024 sunt responsabili pentru această situație. Potrivit fostului premier, cei care au contribuit la dezastrul economic poartă negocieri pentru a reveni la guvernare.

„DEZASTRU ECONOMIC! Acesta este rezultatul guvernării care a preluat România în decembrie 2024.Felicitări, tovarăși! Creștere economică: ZERO. Locuri de muncă: România are cea mai mare SCĂDERE din UE! Poate unii au uitat cine sunt acești „conducători competenți”: EXACT cei care astăzi merg la Cotroceni să formeze un nou guvern”, susține Florin Cîțu.

El a subliniat că foștii oficiali guvernamentali au dat asigurări că vor construi buget responsabil, însă nu au reușit să își respecte angajamentul.