Miniştrii propuşi de partidele politice vor fi supuşi unui drept de veto al preşedintelui Nicuşor Dan. Cum ar putea arăta componenţa viitorului Executiv

Deși liderii politici afirmă public că își doresc o schimbare de substanță și un nou suflu în componența Guvernului, surse politice susțin că în realitate se iau în calcul aceiași oameni care au mai deținut funcții în trecut. Președintele Nicușor Dan a afirmat că ar trebui să existe o reîmprospătare a garniturii de miniștri, însă în spatele ușilor închise discuțiile vizează în mare parte figuri cunoscute.

PSD vizează cele mai multe ministere și portofolii esențiale

Potrivit scenariilor discutate în coaliție, citate de Digi 24, Partidul Social Democrat ar urma să primească între 6 și 7 ministere, cel mai probabil cele mai multe în noua structură guvernamentală. Social-democrații își doresc cu prioritate Ministerul Transporturilor, unde numele vehiculat este Ciprian Șerban, dar și păstrarea Ministerului Justiției pentru Radu Marinescu, actualul titular al portofoliului.

De asemenea, există dorința ca Mihai Tudose să revină în Guvern, eventual la Ministerul Afacerilor Interne. Cu toate acestea, este puțin probabil ca acest scenariu să se concretizeze, întrucât, potrivit surselor citate, Tudose nu se bucură de o susținere fermă în partid. În plus, portofoliul Internelor ar urma să revină PNL, care l-ar susține pe Cătălin Predoiu.

Alte articole

Austeritate cu organigrama umflată la vârful Executivului. Va mai apărea un post de secretar general adjunct în Secretariatul General al Guvernului!

Guvernul schimbă regulile pentru tineri de la 1 august 2025. Condițiile în care vor mai putea să își cumpere apartament sau casă

PSD ar mai putea păstra ministere precum Economia și Munca, care ar putea fi conduse în continuare de actualii miniștri.

PNL nu renunță la Dezvoltare; Ilie Bolojan – favorit pentru funcția de premier

Liberalii sunt fermi în dorința de a-și păstra portofoliile actuale, în special Ministerul Dezvoltării, considerat esențial pentru controlul investițiilor în teritoriu. Adrian Veștea este unul dintre numele vehiculate pentru acest minister. PNL a mai încercat să obțină Dezvoltarea și la formarea precedentului Guvern, însă portofoliul a revenit atunci UDMR.

În ceea ce privește funcția de prim-ministru, aceasta rămâne în continuare o problemă majoră. Deși oficial nimeni nu pare să își dorească funcția, surse din PNL afirmă că Ilie Bolojan este candidatul susținut intern, în ciuda declarațiilor publice ale acestuia, potrivit cărora nu „ține cu dinții” de funcție și că PSD ar putea să o revendice. Aceeași sursă descrie atitudinea lui Bolojan drept un „joc de imagine”.

UDMR și USR își negociază pozițiile

UDMR ar putea păstra Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării sau ar putea reveni la portofoliul Mediului, pe care l-a mai deținut în trecut. Pe de altă parte, dacă Mediu ajunge la USR, Diana Buzoianu este luată în calcul pentru acest post.

Uniunea Salvați România își dorește Justiția – portofoliu pentru care îl propune pe Alexandru Dimitriu – dar vizează și Ministerul Muncii, cu Oana Țoiu ca variantă. De asemenea, USR are în vedere Ministerul de Externe și cel al Fondurilor Europene. În cazul în care formațiunea va primi un minister mai mic, cum ar fi Cultura, ar putea fi propus George Gima.

Președintele Nicușor Dan are drept de veto pentru lista miniștrilor

Un element nou apărut în logica formării Executivului este implicarea directă a președintelui României, Nicușor Dan, care, potrivit surselor, ar urma să aibă un drept de veto asupra propunerilor de miniștri. Astfel, partidele politice vor înainta propuneri pentru portofolii, însă decizia finală de acceptare sau respingere va aparține președintelui.

Această abordare contrastează cu declarațiile publice ale liderilor politici. Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a declarat recent că „e treaba PSD ce miniștri propune”, însă sursele politice indică o realitate diferită, în care decizia finală mult mai mult de voinţa preşedintelui decât în trecut.

Citeşte şi: AUR cere alegeri anticipate din cauza negocierilor tergiversate de la Cotroceni