Rezolvare subiecte Geografie BAC 2025. Profesorul a explicat că, deși structura subiectelor a fost familiară, elevii au fost puși în situații care le-au cerut să distingă clar între concepte precum cauza și efectul, dar și să utilizeze corect termeni geografici mai puțin folosiți, cum ar fi bilanțul migratoriu. De asemenea, subiectele au evaluat nu doar memoria informațiilor, ci și abilitatea de a le interpreta corect în diferite contexte.
Vezi și Subiecte Geografie BAC 2025. Ce au avut elevii de rezolvat, ce țară a picat la subiectul 3
„Comparativ cu ultimii 5 ani, subiectele au fost cam de aceeași dificultate. Au fost câteva capcane – elevii trebuiau să facă deosebirea între cauză și consecință, iar de asemenea trebuiau să cunoască termeni precum bilanț migratoriu”, a declarat profesorul Răzvan Vișan pentru Hotnews despre subiectele la Geografie.
Pe componenta dedicată geografiei României, elevii au trebuit să localizeze orașe, râuri și resurse naturale. O surpriză a fost apariția sării ca resursă de localizat, aspect mai puțin frecvent în anii anteriori.
La subiectele de comparație, candidații au avut de diferențiat între o unitate montană și un podiș, un exercițiu considerat accesibil. Totuși, cerința de a menționa două orașe din Austria a fost mai neobișnuită și i-ar fi putut surprinde pe unii dintre elevi.
O altă parte a probei a presupus interpretarea unui grafic, care, deși considerat ușor, a necesitat o atenție sporită la calcule. De asemenea, au fost cerințe legate de importanța fluviului Dunărea pentru România și de influența climatică a oceanului asupra țărmurilor vest-europene. La caracterizarea unei țări, elevii au avut de prezentat Franța, o alegere considerată facilă și familiară pentru majoritatea candidaților.
În ansamblu, testul a fost evaluat ca fiind de dificultate medie, iar profesorul Vișan anticipează o rată ridicată de promovabilitate, estimată la peste 80%. Totuși, este de așteptat ca numărul notelor maxime să fie mai redus față de anul precedent, tocmai din cauza cerințelor mai subtile și a capcanelor incluse în unele formulări.
„Pe România trebuiau să știe să localizeze și anumite resurse, orașe și râuri. Aici nimic complicat, doar ca a apărut ca și resursă sarea. La subiectele de comparație a fost accesibil, au dat un munte versus un podiș. De asemenea, au avut de menționat două orașe din Austria, ceea ce majoritatea dintre ei nu s-a așteptat. Graficul a fost accesibil, trebuiau să fie foarte atenți la calcule. Au avut de menționat importanța Dunării pentru România, și de asemenea sa explice rolul pe care oceanul îl are, din punct de vedere climatic, asupra țărmului din regiunea de vest a Europei. Ca și caracterizare au avut o țară ușoară – Franța. Per total a fost un subiect accesibil, de dificultate medie, și anticipez o rată de promovabilitate de peste 80%. De asemenea, comparativ cu anul trecut, cred ca vor fi mai puține note de 10”, a explicat profesorul român.
Proba scrisă la Geografie face parte din examenul de Bacalaureat și este destinată elevilor care au urmat un profil umanist, pedagogic sau economic și care au ales această disciplină pentru proba la alegere a profilului și specializării.
Conform calendarului oficial al examenului de Bacalaureat 2025, proba scrisă la Geografie s-a desfășurat pe 13 iunie. Etapele anterioare au inclus examenul la Limba și literatura română pe 10 iunie și proba obligatorie a profilului (Matematică sau Istorie) pe 11 iunie. Următoarea probă, destinată elevilor care învață în limbile minorităților, este cea la Limba maternă, programată pe 16 iunie.
Primele rezultate vor fi afișate pe 20 iunie, iar contestațiile vor putea fi depuse în zilele de 23 și 24 iunie. Rezultatele finale, după soluționarea contestațiilor, vor fi făcute publice pe 30 iunie 2025.