EXCLUSIV Fostul șef al ADR, Dragoș Vlad, o demască pe Oana Gheorghiu cu probe: „Nu am răspuns la mail și au început presiunile. Doamna Oana Gheorghiu, după a doua întâlnire din biroul său cu domnul Darău și cu mine, îmi comunică că sunt probleme grave”

În urma denunțului și a documentelor depuse de Dragoș Vlad, procurorii DNA au deschis un dosar penal „in rem”, iar în zilele următoare sunt așteptate primele audieri în acest caz.

În plângerea depusă la DNA, fostul șef al ADR susține că au existat „demersuri care au condus la anularea unei proceduri de achiziție publică aferente unui pilon strategic al componentei de digitalizare în România”, cu riscul pierderii unor fonduri europene în valoare de peste 164 de milioane de lei.

Potrivit lui Dragoș Vlad, proiectul viza dezvoltarea unei platforme de interoperabilitate pentru instituțiile statului român, evaluată la aproximativ 30 de milioane de euro și finanțată prin fonduri europene.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Prezent miercuri seara în platoul România TV, în emisiunea „Punctul culminant” prezentată de Victor Ciutacu, fostul şef al Autorității pentru Digitalizarea României a oferit mai multe detalii despre acest subiect. 

Alte articole

Freiburg – Aston Villa 0-3 în finala Europa Legue. Spectacol la Istanbul!

Bani, noroc și oportunități din plin! Începutul lunii iunie vine cu daruri divine pentru două zodii: Acești nativi vor fi îmbăiați în belșug!

„După luna ianuarie, pe care o știe toată lumea, când apare subiectul Schwarz, să-și prezinte portofoliul de proiecte și servicii. Două momente. Partea 1, când a fost prezentată, respectiv punctul doi, partea a doua, cum pot ajuta în schimbul unui contract.

– Unde a avut loc?
– La Guvern și ulterior în biroul doamnei Oana Gheorghiu. În cadrul evenimentului respectiv am expus foarte clar. Are atribuții bine delimitate. Respectiv achizițiile erau deja în implementare. Cam aici a fost prima discuție clarificatoare. Sperând că ei știu. Și înainte de întâlnire am transmis documentul și statusul proiectelor. Următorul pas este platforma de operabilitate. A început încă din 2024. Programul de finanțare este prevăzut ca investiție strategică.

Vezi și Dosar penal „in rem” pe numele vicepremierului interimar Oana Gheorghiu. Plângerea penală, depusă de Dragoș Vlad, șeful demis al Autorităţii pentru Digitalizarea României, care acuză presiuni repetate

– Are o valoare publică?
– Are o valoare publică.

– Cât?
– 30 de milioane de euro.

– Până la asta, ați avut momente în care doamna Gheorghiu a revenit la dvs. cu mail?
– Mail-ul din ianuarie.

– Mail-ul către dvs. era o revenire a doamnei Gheorghiu?
– Dacă am identificat elementele în care ei pot contribui la dezvoltarea statului român.

– Și dvs. ce i-ați răspuns?
– Nu am răspuns. Eu am crezut că am închis subiectul.

– Și ați considerat ce?
– În momentul în care am primit mail-ul se legau elementele de presiune despre proiecte, despre investițiile în digitalizare. Nu am răspuns.

– Și nu a venit cu o solicitare? Ați avut vreo conversație?
– Cu doamna Oana Gheorghiu, pe subiectul ăsta, nu. Au fost alte subiecte. Pe subiectul platformei.

– Lipsa dvs. de răspuns a generat o altă interacțiune?
– Exact.

– Ce înseamnă platforma asta?
– Este un hub pentru statul român. Protocoale. De la un sistem la altul, iar platforma conectează toate datele și validează informațiile: ANAF, Casa de Sănătate, catalogul școlar. Nu interconectează baze de date. Intrăm pe subiectul HG-ului. Asta e subiectul de astăzi. Mi-au făcut plângere că n-am respectat și am lansat un HG fără investiție.

– De la Guvern, din ianuarie, a participat și domnul Giulescu?
– Da. Bănuiesc că din partea MAI.

– Cum poți să participi în calitate de viitor consilier? Ulterior v-a luat funcția și v-a făcut și o plângere.
– În data de 27.03, doamna Oana Gheorghiu, după a doua întâlnire din biroul său cu domnul Darău și cu mine, îmi comunică că sunt probleme grave cu soluția tehnică a acestei platforme.

– De unde? Care sunt elementele grave?
– Că nu respectă normele europene. Eu participând la grupul de interoperabilitate europeană, am fost lăudați.

– Doamna Gheorghiu s-a bazat pe ceva?
– Nu, nu am primit niciun document și nicio specificație. După care urmează această adresă în care îmi menționează că nu utilizez eficient. Noi având toate avizele tehnice.

– La asta i-ați răspuns?
– Da, dar această adresă este dublată din partea ministerului. Suntem în subordinea Ministerului Digitalizării.

– La data de 4.03, termenul de depunere era prelungit până pe 15.04. Intervine, aici apare ingerința. Deși sunt prevăzute doar la final.

– „Vă solicităm să transmiteți…”
– Aici îmi cere specificațiile.

– Ministerul Economiei vă cere specificațiile?
– Platformele deja operaționalizate. Alte platforme sunt multe. Toate sunt active. Practic, printr-o adresă vrea să știe întreaga arhitectură a sistemului digital.

– Ce ați găsit sau ce e în neregulă?
– Specificațiile sunt publice pe platforma SEAP. Le aveau și nu se cer în baza unor adrese specificațiile.

– Și atunci de ce vi le-au cerut?
– Vor să vadă poziția noastră. Pentru a combate sau pentru a veni cu elementele care duc spre o anulare. Ceea ce se întâmplă astăzi.

– Statul român avea o licitație, a prelungit termenul, iar ministerul a căutat cum să anuleze licitația. Doamna Gheorghiu v-a acuzat că prăvălia nu merge bine și domnul ministru v-a cerut specificațiile ca să aibă motive să anuleze licitația, nu?
– Așa am citit și eu în cheia asta. Până în data de 3 aprilie. Aici au greșit ID-ul. Și îmi spune că încalc disciplina financiară. Acest atribut este strict al ministerului. Este semnat atât de ministrul Mîruță, cât și de domnul Darău în ianuarie.

– Ei vă acuzau că promovați o licitație fără să aveți…?
– Exact. Doar că există și Legea 500.

– Ministerul, cu o săptămână înainte, nu avea nicio problemă că nu aveați baza financiară?
– Exact, da.

– Încep aici, iar pe ultima pagină invocă imperativ: „Vă solicităm să dispuneți procedura de anulare”. HG-ul putea fi până…

– Ministerul avea posibilitatea să introducă pe ordinea de zi?
– Noi am preluat și au răspuns ce aveau în plus.

– Asta este și întâmplarea și a mea.
– Au găsit acest tip de anulare a licitației. Astăzi, prin anunțul public făcut, spun că se reia un alt grup de lucru.

– Din câte înțeleg eu, la momentul respectiv nu se potrivea?
– Ideea este de anulare a licitației și de a face să se potrivească.

– Au mai existat alte întâlniri?
– Nu.

– Au un centru de date al lor?
– Da.

– Cum au fost aleși?
– 40 de entități. E o piață deschisă.

– În afară de compania străină, singura de care spuneți că ați avut posibilitatea să vă întâlniți…?
– Nu.

– Unicii?
– Unicii și apoi pe portofelul digital.

– Dvs. v-a făcut hârtie de la Ministerul Economiei să anulați licitația?
– Asta e adresa noastră. Aici către doamna viceprim-ministru. Clarificăm complementaritatea.

– Au cerut specificațiile în adresă?
– Da.

– Și dvs. le-ați răspuns că apreciați, dar nu se poate?
– Aici le răspundem și confirm dintre noi și Ministerul Economiei. Asta e răspunsul.

– Dvs. ați spus că nu…?
– Nu pot eu să inițiez HG.

– Asta este. Nu, ultima adresă din 8.04 notifică sistarea de HG. Confirmă că această investiție nu mai este necesară pentru statul român.

– Această investiție fiind din bani europeni?
– Da.

– Luăm bani de la UE și pentru că nu e cine trebuie nu ne mai folosesc?
– Sistarea și solicitarea de anulare.

– Avea drept legal să dispună?
– Din punct de vedere al atribuțiilor ministerului, el promovează.

– Sunteți numit?
– Da.

– USR vs PSD?
– Da.

– Avem un termen?
– Da, 2028.

– Cât durează implementarea?
– Lansarea procedurii. Respectiv în decembrie trebuia primul termen livrat.

– În decembrie anul acesta?
– Da.

– Când ați primit…? Oameni buni, ca să știți despre ce e vorba. Domnul președinte a primit o hârtie că domnia sa e consemnat la locul de muncă și nu mai are voie să facă deplasări. Când v-a venit „arestul” ăla la locul de muncă?
– După data de 15.04. E momentul când se depun ofertele. În 23.04 trebuia să fiu la Bruxelles la un summit în calitate de speaker.

– Nu s-a dus nimeni în locul dvs.?
– Nu. Am delegat colegului meu vicepreședinte, care și dânsul a refuzat.

– Ei anul trecut au susținut acest proiect și l-au aprobat.

– Doamna Gheorghiu l-a demis de mână cu domnul Gheorghiu.

– Este un podcast promovat de domnul Radu Mihaiu după ședința din 3 martie. Sunt interesați colegii de stadiul migrării. Eu acolo am sesizat o problemă sistemică. Jalonul se va atinge. Prin urmare solicit prelungirea progresului de migrare. Sistemele SEAP și ghișeu de-abia acum le venea rândul.

– Printre motivele evocate, detaliați-mi: insubordonare.
– Nu am răspuns la acel mail. Respectiv la adresa prin care se solicitau specificațiile tehnice.

– Șeful autorității nu e subordonat vicepremierului. A existat vreo presiune directă, indirectă asupra dvs.?
– În ianuarie. În ianuarie, respectiv în întâlnirea dinainte de procedură.

– Se anulase în favoarea cuiva?
– Să o anulăm.

– O presiune de genul: „Am și eu pe unul, dă-i contractul acestuia”?
– Nu, din punctul ăsta de vedere, nominal.

– Despre povestea aia cu Mastercard, ce ne puteți spune?
– Acolo e un alt proiect. O aplicație mobilă prin care cetățeanul poate utiliza documente electronice: cartea electronică de identitate, permisul auto, diplomele.

– Ca în wallet?
– Exact.

– Care e povestea cu semnarea memorandumului?
– Fiecare stat să aibă această aplicație. Și aici eram într-un proces întârziat. Colegii au participat la nivelul Comisiei. ADR-ul are aplicația RO-ID. Companii de genul Mastercard sau Visa au deja produse de tip portofel. Urmând ca documentele din Interne pentru actele pe care le-am menționat, Ministerul Educației pentru studii, se numesc atribuții.

– Și odată semnat?
– Ei își oferă soluția tehnică.

– 24 ianuarie a fost tot la Guvern? Ministerul Fondurilor?
– Da.

– Cum a apărut Mastercard?
– Sunt mulți operatori economici.

– Eu vă întreb…
– Nu noi, la ADR.

– Sub Mastercard apare în 4 mai. Și între?
– Eu nu am participat la astfel de întâlniri.

Citește și Sindicaliștii de la Metrorex îi dau replica vicepremierului Oana Gheorghiu după ce aceasta a acuzat compania de management ineficient, de blocaje sindicale și de lipsa reformelor: „Nimic nu este ilegal”