APCE: Românii vor plăti printre cele mai mari preţuri la energie electrică din Europa

România produce puțină energie și scumpă, ”furnizăm scump, distribuim scump și avem o autoritate de reglementare inexistentă pentru consumatori”, susține Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie.

APCE atrage atenția că ”românii si firmele din România vor plati printre cele mai mari prețuri la energie din Europa”, iar explicatiile sunt urmatoarele:

1. Producem puțin și scump
România nu produce suficientă energie și ceea ce produce este nejustificat de scumpă.

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din țară, vinde energia de 3-4 ori mai scump decât omologii lor din vestul Canadei, la ieșirea din centrală. Nici până astăzi nu au putut explica cum pot vinde energia activa cu 0,45 lei/kWh fără taxe, în timp ce, în British Columbia, același preț include deja toate taxele și este livrat până la consumator.
Nuclearelectrica produce cu un cost mediu de 0,45 lei/KWh, față de 0,34 lei/KWh în Europa de Vest.
Energia produsă din termocentrale pe cărbune este și scumpă, și poluantă. Deși Europa are un cost mediu de 0,37 lei/KWh, în România prețul variază între 0,42 și 0,55 lei/KWh – iar mare parte din costuri nu sunt tehnologice, ci țin de ineficiență, salarii umflate și interese sindicale.
România nu-și poate acoperi vârfurile de consum din producția proprie. Ministrul Energiei recunoaște acest lucru public, după doi ani de mandat. Așa se ajunge ca la prânz să exportăm ieftin, iar seara să importăm scump. Iar vina, ni se spune, ar fi a consumatorului care nu se adaptează la „programul” de producție al energiei. Nimic despre prețul mare al energiei care iese de la hidro/termo centrală.

Alte articole

Anunţ de ultimă oră pentru pensionarii cu venituri mai mici de 3.000 de lei. Cu cât scad facturile la curent

Anunţul momentului pentru seniorii cu pensii mai mici de 3.000 de lei. Replafonare la 1 leu, furnizorii nu sunt însă de acord!

Înainte de 2020, prețul energiei era de aproximativ 0,50 lei/kWh cu TOATE taxele incluse. Ce s-a întâmplat în acești 5 ani de s-a triplat? Poate că, în zona de energie, se trăiește ca-n Rai? Poate că apa Dunării s-a „scumpit”? Sau profiturile companiilor din energie au crescut exponențial? Ministerul Energiei a facut ceva ca energia sa fie ieftina?

Nu știm…

2. Marii furnizorii fac profituri enorme in Romania
Plafonarea din 2022 incoace a costat statul roman 32 miliarde lei. La ora actuala 5 miliarde nu au fost inca achitate. Acești bani au venit probabil ca BONUS pentru furnizorii de energie si gaze din Romania… Politicul a fost si este șantajat cu aceste sume restante. Cu alte cuvinte, aici sunt banii noștri din taxe, accize, impozite si chiar împrumuturi externe…

Premier Energy recunoaște o marjă de profit de 176%. Cumpără energia de la prosumatori cu 0,30 lei/kWh și o vinde cu 0,84 lei/kWh.
Hidroelectrica cumpără de la prosumatori cu 0,28 lei/kWh și vinde cu 0,45 lei/kWh – nu cunoaștem prețul de producție, fiind „secret comercial”. Bănuim că este undeva la 0,15 lei/kWh, dar asta depinde de sporurile și bonusurile pentru personalul din conducere și dorința de a încasa dividende a statului român.
Engie, în schimb, încearcă să cumpere energia de la prosumatori cu 0,10 lei/kWh și să vândă cu 0,793 lei/kWh – un adaos de aproape 800%.
România fiind reglementată energetic haotic, atât Premier Energy, dar mai ales PPC, venind cu „inspirație” din Grecia însorită, au achiziționat, construit și dezvoltat numeroase parcuri fotovoltaice, devenind din furnizori… producători ieftini de energie, valorificând-o scump consumatorilor din România.

3. Distribuția, scumpă și neperformantă
Costul distribuției energiei electrice in Romania cu Transelectrica cu tot variază între 0,40 și 0,49 lei/KWh – adica, enorm. În unele zone ale țării, rețelele sunt vechi, subdimensionate și fara investitii.

Tarifele de distribuție nu reflectă realitatea din teren: calitatea serviciilor e slabă, iar infrastructura nu poate gestiona surplusul de energie generat de prosumatori. Transelectrica a incasat nejustificat fara sa transporte un electron, nu mai puțin de 18 miloane de euro in 2024. Cu concursul ANRE.

De peste un deceniu, nu s-au făcut investiții semnificative în rețelele cedate operatorilor privați. Acum, consecințele se simt: prosumatorii se îndreaptă spre soluții de stocare, exasperați de incapacitatea rețelelor de a prelua energia produsă la pranz.

4. ANRE – autoritate doar cu numele
În loc să reglementeze eficient, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) se limitează la amenzi simbolice. Numirile politice și lipsa de expertiză au transformat-o într-o instituție care apără mai degrabă interesele marilor companii din energie – cele care îi alimentează bugetul de salarii și privilegii.

ANRE este o instituție ruptă de realitatea consumatorului, care nu mai are nicio legătură cu scopul pentru care a fost înființată. Reforma este urgentă, dar, din păcate, nici Parlamentul nu are pârghii reale asupra unei structuri care s-a dorit autonomă și a devenit altceva.

”Românii plătesc pentru o energie produsă scump si ineficient, distribuită prost, vândută scump și reglementată haotic. În timp ce marile companii din energie își multiplica profiturile, cetățenii – fie că sunt consumatori simpli, fie prosumatori – rămân spectatori captivi într-un sistem nedrept, dezechilibrat și netransparent.

Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România (A.P.C.E.) atenționează că ”o energie scumpă nu va reduce deficitul bugetar”, dar ”va adânci radicalizarea cetățenilor și scăderea încrederii în orice instituție a statului”.