Schimbări apocaliptice în educație. Anunț de ULTIMĂ ORĂ de la vârful Ministerului Educației

Potrivit consilierului, una dintre direcțiile de transformare o constituie modul în care statul, în special Ministerul Educației, se raportează la actorii din sistem. Este necesar ca instituțiile statului să manifeste respect și deschidere față de cadrele universitare și să nu mai fie percepute ca o amenințare, ca entități care doar impun sancțiuni sau reduc bugete. În opinia sa, sistemul educațional românesc are și rezultate remarcabile care trebuie recunoscute și susținute, nu doar criticate.

„Ministrul chiar ieri transmitea un mesaj colegilor din Educație – că avem o serie de schimbări pe care mulți le percepem ca fiind apocaliptice și că sperăm să treacă aceste vremuri. Nu vor trece, schimbările sunt aici să rămână. Trebuie să ne adaptăm la aceste lucruri.

Unul dintre lucrurile care se schimbă, cred, în acest mandat, este respectul pe care instituțiile statului, în speță ministerul, trebuie să-l acorde colegilor din sistem. Avem o mulțime de procese de evaluare (…) în care trebuie să învățăm să celebrăm rezultatele colegilor și să facem aceste lucruri cu fruntea senină.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Să nu mai fim percepuți drept adversari, un pericol de către colegii din sistem – drept oamenii care vin să taie. Avem rezultate meritorii în sistem, așa cum sunt rezultate care nu sunt meritorii. Și dacă punem întrebarea: Ce-i de făcut ca să atragem mai multe fonduri europene sau din altă parte, să merităm de la colegii care fac bugetul la Guvern și apoi îl amendează la Parlament, mai mulți bani la Educație?

Alte articole

Noi reguli în învățământ din septembrie. Ce schimbări îi așteaptă pe elevi în anul școlar 2026-2027

Ministrul Daniel David anunță schimbări radicale în educație. Dispar 900 de posturi: „Nu rămân pe drumuri” 

Trebuie să avem mai multă substanță în contribuțiile pe care le aducem. Trebuie să lăsăm la o parte laudele deșarte – și avem mult prea multe – și criticii au dreptate să ne critice pe acest subiect, au dreptate de multe ori să ne întrebe: Unde vi-s rezultatele? Dacă ieșiți acum pe stradă și întrebați lumea: Ai auzit de ce am făcut eu la universitatea X pentru tine?, sigur o să spună că: Nu, n-am auzit. Nu știu cine ești. Nu știu ce cauți în buzunarul meu. Avem mult mai mult de lucru să convingem oamenii că, într-adevăr, facem ceva acolo – ceva util, relevant”, a spus Radu Silaghi-Dumitrescu.

Vezi și Rezultate Bacalaureat 2025. Ce poți face dacă ai picat BAC-ul la o singură materie

Silaghi-Dumitrescu a atras atenția că percepția publică asupra activităților desfășurate în universități este slabă și adesea neconectată cu realitatea. Deși universitățile depun eforturi în cercetare și formare, aceste rezultate nu sunt vizibile sau nu sunt suficient comunicate către cetățeni. Astfel, pentru a obține sprijin financiar mai consistent de la Guvern sau din fonduri europene, universitățile trebuie să demonstreze clar utilitatea și impactul muncii lor asupra societății. Acesta a fost și motivul pentru care consilierul a criticat excesul de autoapreciere din sistem și lipsa unei autoanalize realiste, subliniind nevoia de a demonstra prin fapte, nu prin cuvinte, contribuția reală la binele comun.

Un alt aspect important abordat a fost legat de subfinanțarea cronică a sistemului universitar românesc, care este subdimensionat în raport cu nevoile reale și cu așteptările formulate de societate și de actorii internaționali. Silaghi-Dumitrescu a menționat că formarea universitară la nivel de licență trebuie să urmărească, în primul rând, dezvoltarea unor cetățeni responsabili, bine pregătiți din punct de vedere civic și profesional. Din păcate, România nu reușește să atingă acest obiectiv la standardele europene sau internaționale, iar numărul absolvenților este insuficient pentru a susține competitivitatea dorită.

De asemenea, s-a pus problema eficienței utilizării resurselor în educație. Există zone unde fondurile sunt direcționate fără un criteriu clar de performanță sau necesitate. Se trimit resurse în mod automat către instituții care nu mereu au capacitatea sau infrastructura pentru a le folosi eficient.

Silaghi-Dumitrescu a criticat modelul evaluărilor rigide și nerealiste, în care se pretinde de la fiecare cadru didactic o performanță enciclopedică, comparabilă cu a unui Leonardo da Vinci modern: să exceleze simultan în cercetare, predare, inovare, colaborare internațională și transfer tehnologic. Acest model, susține el, este nu doar nerealist, ci și contraproductiv, deoarece creează confuzie și frustrare în rândul cadrelor universitare.

Citește și Bacalaureat nou din 2030. La ce materii se va susține examenul, în funcție de filieră, profil și specializare

În ceea ce privește atragerea de fonduri suplimentare pentru cercetare, consilierul a semnalat dificultățile întâmpinate în dialogul cu factorii politici. De multe ori, solicitările de creștere a bugetului pentru cercetare au fost întâmpinate cu neîncredere și întrebarea repetată: cu cine vor fi cheltuiți acești bani? În opinia lui Silaghi-Dumitrescu, personalul există, însă trebuie creat un mediu în care acești oameni valoroși să fie implicați și susținuți. Problema nu este lipsa resurselor umane, ci modul în care acestea sunt valorificate.