Cei care locuiesc la curte și care scapă de deșeuri în acest mod sunt pasibili de amendă. Mai mult decât atât, autoritățile le pot confisca și obiectele pe care le-au folosit la incendierea deșeurilor. și asta întrucât vorbim despre una dintre cele mai periculoase practici de poluare din România.
În 2022, OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor a fost modificată. Potrivit documentului, incendierea oricărui tip de deșeu ori obiect este considerată infracțiune și este sancționată cu închisoarea de la trei la cinci ani sau cu amendă. Înainte de adoptarea legii, cetățenii care scăpau de deșeuri în acest mod și erau prinși aveau de plată o amendă cuprinsă între 10.000 și 20.000 de lei.
În 2023, legea a fost modificată din nou. Potrivit noii legi, incendierea oricărui tip de deșeu sau obiect ori îngroparea deșeurilor pot fi pedepsite cu închisoare de la unu la cinci ani sau cu amendă, atunci când impactul asupra mediului ori asupra vieții, integrității corporale sau sănătății persoanelor este unul major.
Persoanele fizice care încalcă această lege sunt pasibile de o amendă cuprinsă între 30.000 și 45.000 de lei, potrivit bugetul.ro. Legea stabilește și un termen în care amenda poate fi plătită la jumătate.
Nici cei care aleg să ascundă sau să arunce deșeurile în loc să le incendieze nu scapă de amendă. Ascunderea și aruncarea deșeurilor sunt supuse aceleiași sancțiuni ca în cazul arderii.
De asemenea, sunt interzise și deținerea ori păstrarea deșeurilor în afara spațiilor amenajate pentru colectarea, depozitarea și tratarea acestora.
Iar amenda pentru eliminarea ilegală a deșeurilor nu este, de multe ori, singura sancțiune acordată contravenienților. În unele cazuri, autoritățile pot confisca vehiculele, bunurile și mijloacele folosite la săvârșirea contravenției pentru abandonarea/aruncarea/eliminarea deșeurilor în spații neautorizate sau incendierea acestora.
Una dintre cele mai importante schimbări aduse de această lege este posibilitatea utilizării măsurătorilor privind calitatea aerului drept probe în cadrul proceselor penale. Anterior, autoritățile se bazau doar pe datele legate de calitatea apei, solului sau a subsolului, ceea ce îngreuna demonstrarea faptei.