Un sondaj în 12 țări europene arată că europenii susțin că doresc serviciu militar obligatoriu, precum și mai mulți bani pentru dezvoltarea armatei în fața amenințărilor externe. Totuși, aceștia sunt profund divizați în privința președintelui american Donald Trump.
Cele mai mari majorități în favoarea creșterii bugetelor pentru apărare sunt în Polonia (70%), Danemarca (70%) și Marea Britanie (57%). Spania și Franța au sprijin de 45-47%, iar italienii se opun masiv, numai 17% având mai mulți bani pentru armată.
Citește și : Încep recrutări masive, 11.000 de militari vor fi „băgaţi în bocanci” până la final de 2025
În cazul serviciului militar obligatoriu, francezii sunt cei mai entuziaști, cu 62%, urmați de germani cu 53% și polonezi, cu 51%. Italienii, britanicii, spaniolii și ungurii se opun majoritar, mai ales tinerii de 18-29 de ani.
Țările tradițional apropiate de SUA devin sceptice, o bună parte dintre britanici (74%) și germani (67%) considerând sistemul politic american defectuos. Danemarca este cea mai ostilă, amenințată fiind de pretențiile lui Trump asupra Groenlandei, cu 86% dintre oameni văzând sistemul american ca fiind stricat.
Partidele europene de extremă dreapta îl susțin pe Trump așa cum vechile partide comuniste apărau URSS-ul, în ciuda faptului că mulți dintre alegătorii lor consideră că Trump este rău pentru americani.
Țările care doresc dezvoltarea unei alternative nucleare europene cel mai mult sunt Polonia (60%) și Portugalia (62%), pe când o bună parte dintre europeni se opun copierii unor politici pro-ruse, până și în Ungaria (40%).
Citește și : Este alertă teroristă în întreaga lume. Atentat sinucigaș la o biserică din Siria, cel puțin 20 de morți VIDEO
Sondajul Consiliului European pentru Relații Externe a inclus 16.440 de adulți și vine înaintea summitului NATO unde membrii vor fi presați să aloce 5% din PIB pentru apărare până în 2032, conform The Guardian.
Suma colosală pe care Germania este dispusă să o împrumute pentru o înarmare rapidă și masivă
Germania vrea să crească cheltuielile de apărare la 3,5% din PIB până în 2029, finanţând prin împrumuturi de circa 400 miliarde euro, potrivit Reuters.
Decizia vine ca un semnal strategic din partea cancelarului Friedrich Merz, înaintea summitului NATO din această săptămână.
Pentru prima dată în ultimele trei decenii, Germania a atins în 2024 pragul de 2% din PIB pentru apărare – obiectiv al Alianţei NATO – prin intermediul unui fond special creat de fostul cancelar, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
Bugetul german pentru apărare va creşte de la 95 miliarde de euro în 2025 la 162 miliarde de euro în 2029, potrivit surselor.