BNS: Măsurile anunţate astăzi de Ilie Bolojan sunt dureroase şi nediscutate cu partenerii sociali. Şi patronatele critică dur măsurile premierului

”Blocul Naţional Sindical atrage atenţia că măsurile anunţate astăzi de premierul Ilie Bolojan sunt dureroase şi nediscutate cu partenerii sociali”, a transmis, miercuri, BNS, într-o postare pe pagina de Facebook.

”Nu cred că poate să regleze cu noi îngheţarea pensiilor, că nu noi hotărâm îngheţarea pensiilor, a salariilor. Chestiunea asta e cusută cu aţă albă. El vine şi ne face bine cu forţa şi pe noi nu ne întreabă?”, a declarat vicepreşedintele BNS, Mircea Burlacu.

Potrivit acestuia, ”toată povara se duce în spinarea consumatorului final”.

Sindicatul Guvernului critică aspru măsurile de austeritate anunțate de Ilie Bolojan: „Toate deciziile prezentate astăzi sunt un atac frontal la adresa fiecărui cetățean”

Alte articole

Patronatele critică dur măsurile anunţate de premierul Bolojan. Concordia condamnă „agresivitatea” pachetului fiscal

Blocul Național Sindical intră în stare de alertă după ce Guvernul a anunțat tăierea sporurilor la bugetari: ”BNS răspunde la sfidarea noului Guvern”

”Pe noi, sindicatele, ne ignoră. I-am cerut de o lună dialog şi asumare comună. Nu aşa se guvernează”, a mai transmis liderul sindical.

BNS atrage atenţia că măsuri precum majorarea TVA vor adânci inflaţia şi vor scădea puterea reală de cumpărare a lucrătorilor, fără ca firmele să fie afectate în mod real.

”Blocul Naţional Sindical solicită consultări reale, transparenţă şi solidaritate în deciziile care afectează întreaga societate! Vom reveni pe acest subiect în urma consultărilor interne cu sindicatele şi federaţiil afiliate BNS”, a mai transmis liderul sindical.

Ilie Bolojan a anunţat, miercuri, o serie de măsuri fiscal-bugetare pentru care Guvernul ăşi va asuma răspunderea până la întrunirea ECOFIN de săptămâna viitoare.

Între aceste măsuri este prevăzută creşterea TVA, dar şi a accizelor la mai multe produse.

Bolojan: Soluţii magice, fără acest mix de măsuri, din păcate, nu pot fi puse în practică

Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că cei din sănătate nu au niciun motiv să facă grevă, pentru că nu le sunt afectate drepturile salariale, el anunţând că va avea întâlniri joi şi vineri cu sindicatele pentru a discuta acest pachet de măsuri. El a ţinut să precizeze că soluţii magice, fără acest mix de măsuri, din păcate, nu pot fi puse în practică.

”Cei din sănătate nu au niciun motiv să facă grevă, pentru că nu le sunt afectate drepturile salariale. Există doar categoria TESA, care este afectată de sporul de condiţii vătămătoare. Gândiţi-vă că şi dumneavoastră lucraţi în birouri şi nu aveţi sporul de condiţii vătămătoare în faţa unui calculator. Dar personalul medical, mă refer la medici şi asistente, nu are niciun fel de afectare pe aceste măsuri”, a spus premierul Ilie Bolojan.

”Prin urmare, nu există niciun fel de motiv să facă grevă, dar, sigur, sunt deciziile sindicatelor”, a adăugat şeful Executivului. Bolojan a menţionat că, în ceea ce priveşte dialogul cu sindicatele, a avut un contact cu aceştia şi mâine sau poimâine, cu siguranţă, se vor vedea pentru a putea discuta despre aceste propuneri.

Ilie Bolojan anunță cele mai dure măsuri de austeritate impuse de la 1 august 2025: TVA majorat, pensii și salarii tăiate. „România, la un pas de incapacitate de plată”

”În condiţiile în care sunt observaţii pertinente, nu doar de la sindicate, ci de la asociaţii patronale, de la toţi cei interesaţi din administraţie, cu siguranţă avem câteva zile pentru ca să fie pe de o parte analizate şi dacă sunt, aşa cum v-am spus, bune şi pot fi integrate, nu văd de ce nu ar putea fi acceptate. Dar soluţii magice care să însemne reducere de deficit fără acest mix de măsuri, din păcate, nu pot fi puse în practică”, a menţionat Ilie Bolojan.

Premierul a mai spus că ”suntem deci în această situaţie datorită acumulărilor negative pe care le-am avut în ultimii ani, mai ales datorită deficitului mare de anul trecut”, a afirmat el.

Alin Burcea (ANAT): „Pe noi, cei din turism, aceste măsuri ne pun la pământ. Întotdeauna omul satisface nevoile primare: casă, masă, haine, şcoală, benzină, cafea şi abia, după aceea, vacanţe”

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) și Confederația Patronală Concordia resping ferm intenția de introducere a unei taxe suplimentare pe tranzacțiile bancare.

 În contextul unei situații bugetare critice cu care se confruntă România, care atrage necesitatea luării de măsuri radicale, atragem atenția că este necesar să fie respectate principiile economice de bază și să se adreseze cauzele fundamentale ale problemelor, prin măsuri sustenabile și echilibrate, nu prin măsuri hazardate și populiste.

În acest sens,  Consiliul Patronatelor Bancare din România și Confederația Patronală Concordia, în calitate de parteneri sociali reprezentativi la nivel național, își exprimă disponibilitatea permanentă de dialog constructiv în vederea identificării celor mai potrivite soluții pentru redresarea situației finanțelor publice și crearea unui cadru economic predictibil, orientat spre dezvoltare și creșterea investițiilor.

Observăm cu îngrijorare, în ultimul timp, o serie de discuții în spațiul public despre posibile noi taxe ,  unele chiar aplicabile sectorial, fără a exista însă un dialog cu partenerii sociali la nivel național sau sectorial asupra oportunității/efectelor unor astfel de măsuri. În acest sens, menționăm  ideea vehiculată săptămâna trecută, de introducere a unei noi taxe, respectiv o taxă aplicabilă tranzacțiilor bancare, percepută clienților persoane fizice și juridice, similar unui comision aplicat de fiecare dată când se efectuează o plată. Este un nou exemplu de abordare superficială a unor aspecte complexe, care induc iluzia unor beneficii bugetare pe termen scurt, dar care, în realitate, generează efecte economice și sociale nedorite, negative, pe termen lung.

În acest context, respingem cu fermitate intenția de introducere a unei taxe pe tranzacțiile bancare, precum și a oricărei alte taxe cu impact asupra sistemului bancar, având în vedere implicațiile economice și sociale negative.

Subliniem că orice măsura fiscală trebuie să respecte principiile predictibilității și eficienței economice. Soluțiile reale pentru reducerea deficitului bugetar țin de digitalizarea administrației, colectarea eficientă a taxelor, stimularea inițiativei private și nu introducerea de taxe ad-hoc care penalizează exact contribuabilii care își plătesc cu regularitate obligațiile fiscale către Stat.

Experiența anilor trecuți arată cât se poate de elocvent faptul că măririle de taxe, taxele speciale ad-hoc și celelalte măsuri de peticire a bugetului nu au adus niciun beneficiu, dimpotrivă, au stimulat irosirea banilor publici. Nu am identificat vreun efect pozitiv în economie rezultat din impozitul pe cifra de afaceri sau cel pe activele bancare instituite în ultimii ani, tot cu scopul declarat al echilibrării bugetului de stat; din contră, astfel de taxe au împovărat și mai mult contribuabilii de bună credință.

Redăm mai jos doar câteva dintre efectele probabile ale unei asemenea taxe pe tranzacții bancare:

• migrarea către plățile în numerar, cu efect direct asupra evaziunii fiscale și  creșterea economiei negre, scăderea nivelului de bancarizare (care este, oricum, cel mai mic din Europa), stoparea/amânarea investițiilor în infrastructura de plăți electronice, zădărnicirea eforturilor de digitalizare ale Statului (e-factura, e-TVA, SAF – T);

• încurajarea fenomenului de deschidere de conturi bancare în afara României, ceea ce poate duce la competiție neloială pentru băncile românești și un control mai dificil al fluxurilor de bani de către autoritățile fiscale;
• migrarea către platforme cu risc ridicat, de tip crypto sau de intermediere neautorizate, care, pe lângă faptul că expune contribuabilul la riscuri semnificative, generează vulnerabilitate pentru sistemului financiar și riscuri de securitate națională;
• creșterea inflației determinată de efectul în cascadă a aplicării taxei pe circuitul de formare a prețului produselor și serviciilor, în condițiile în care trăim deja într-o economie în care inflația este cu mult peste ținta asumată;
• împovărarea suplimentară a categoriilor vulnerabile în condițiile în care vor fi afectate și plățile cu caracter social (pensii, ajutoare, burse, alocații, indemnizații, șomaj), care sunt operate, preponderent, prin transferuri bancare;
• creșterea prețului serviciilor bancare în condițiile în care costurile de implementare a acestei taxe dar și creșterea costurilor de administrare a plăților în numerar se vor translata, cel mai probabil, în costurile serviciilor și produselor bancare, conform principiilor de piață;
• frânarea procesului de modernizare a economiei raportat la faptul că această taxă contravine frontal obiectivului strategic național de digitalizare și de adoptare a serviciilor financiare moderne.

Aspectele indicate mai sus, au fost sesizate și de Comisia Europeană în cazul unei taxe similare impuse în Slovacia (Link here). Ar fi util ca atunci când ”se copiază” inițiative populiste din alte țări, inițiatorii să analizeze și efectele negative generate precum problemele majore de implementare, costurile ridicate și beneficiile economice nesemnificative.  

Credem că a venit momentul conduitei responsabile care să fundamenteze implementarea oricărei decizii fiscale pe o indispensabilă analiză de impact cu evaluarea tuturor implicațiilor dar și discuții tehnice constructive cu reprezentanții mediului de afaceri.

Mediul de afaceri dorește să fie parte din soluție. Avem expertiza relevantă și capacitatea de a contribui la construcția unor politici fiscale sustenabile, dar este nevoie de voință politică în consultarea reală și transparentă a partenerilor sociali reprezentativi la nivel național sau sectorial.