Proiect de lege privind mobilizarea în caz de război. Cine ar putea fi trimis în prima linie. Fost preşedinte CCR: „Este neconstituţional!”

România dispune în acest moment de o rezervă militară îmbătrânită, alcătuită din mai mulți ofițeri decât soldați sau gradați, astfel că ar avea o problemă majoră în caz de război. Capacitatea României de a-și reclădi rezerva cu un număr suficient de persoane apte fizic și cu experiență militară depinde de viteza cu care parlamentul va adopta în acest an noile legi ale apărării, decizia alocării de sume suplimentare la bugetul MApN pentru instruire precum și de pregătirea infrastructurii. Un proces care ar putea dura ani de zile. Asta, în cazul fericit în care refacerea rezervei ar începe fix azi și în condițiile în care România stagnează deja la acest capitol de mai bine de 7 ani, cu un război la graniță care durează deja de doi ani și în care armata rusă a lui Putin are în acest moment șanse mai mari de victorie împotriva armatei ucrainene.

Parlamentarii au fost propuși pentru mobilizare în caz de război. Un fost președinte al CCR spune că inițiativa este neconstituțională.

Senatorul SOS România, Ninel Peia, a depus un proiect de lege care prevede că, în caz de mobilizare, stare de asediu sau război, parlamentarii ar avea aceleași obligații militare ca orice cetățean și ar putea fi mobilizați conform legii. Inițiativa modifică articolul 26 din Legea 96/2006, care în prezent exclude mobilizarea parlamentarilor pe durata mandatului.

MApN, anunț de ultimă oră despre pregătirile de război. Continuă înzestrarea cu sisteme de apărare antiaeriană

Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, consideră însă că propunerea este „o nebunie”. El a explicat că, potrivit Constituției, Parlamentul trebuie să rămână convocat pe toată durata stării de război, fiind responsabil cu gestionarea situației. Prin urmare, mobilizarea parlamentarilor ar fi neconstituțională.
Proiectul va intra cel mai probabil în dezbatere în septembrie, când parlamentarii revin din vacanță.
Potrivit InfoRadar, HG nr. 1204/2007 privind asigurarea forţei de muncă necesare pe timpul stării de asediu, la mobilizare şi pe timpul stării de război stabileşte la art. 5 că, în scopul realizării sarcinilor prevăzute în planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare şi satisfacerii nevoilor de apărare, instituţiile publice şi operatorii economici au obligaţia să îşi asigure forţa de muncă necesară pentru realizarea integrală a sarcinilor cuprinse în planul de mobilizare şi pentru satisfacerea nevoilor şi, totodată, să disponibilizeze personalul cu obligaţii militare stabilit din timp de pace pentru completarea unităţilor militare

Alte articole

Ministerul Apărării a ridicat de la sol avioanele F-16: Rusia a reluat atacurile cu drone asupra unor obiective din Ucraina, în proximitatea frontierei cu România

MApN, anunț de ultimă oră despre pregătirile de război. Continuă înzestrarea cu sisteme de apărare antiaeriană

Proiect: Cine sunt românii care ar trebui să se întoarcă din străinătate, în caz de război

Din informațiile și sursele publice, armata română numără în prezent în jur de 70-80.000 de militari. Pe lângă trupele active, România trebuie să dispună concomitent de o rezervă militară care să poată fi mobilizată rapid în caz de stare de asediu ori de război.

Conform legii, rezerva României e împărțită în două mari categorii principale: rezerva operațională și rezerva generală.

Practic, cei din rezerva „operațională” sunt primii „chemați” în caz de mobilizare generală și care, în stare de război, ar trebui să intre în luptă pentru completarea pierderilor unităților angajate în prima linie.

Rezerva operațională numără în prezent în jur de 55.000 de persoane (din informații și declarații publice, întrucât MApN nu a publicat până acum date precise în acest sens). Deși cifra pare una relativ satisfăcătoare, în realitate vorbim despre o rezervă „îmbătrânită”, compusă din militari trecuți în rezervă ori persoane care au făcut armata până în 2007 (când s-a renunțat la stagiul militar obligatoriu), practic persoane de peste 40-50 de ani și chiar de peste 55 de ani, în unele cazuri.

Modificările din proiectul de lege sunt menite să asigure „coerenţa şi corelarea” conţinutului Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, după cum a transmis Ministerul Apărării Naționale (MApN), într-un comunicat.

Proiectul aduce o serie de modificări, iar articolul care se referă – în termeni populari – la chemarea românilor la arme, în caz de război, este introdus pentru a reglementa modul în care „cetățenii își exercită dreptul și obligația constituțională de a apăra țara”, potrivit expunerii de motive.

Cele trei categorii de persoane vizate sunt cetățenii încorporabili, rezerviștii voluntari și rezerviștii. Acest alineat 1 se referă atât la românii din țară, cât și la cei din străinătate.

Prin cetățeni încorporabili, legiuitoriul înțelege că sunt acei bărbați cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru executa serviciul militar, însă care nu au făcut-o după abrogarea serviciului militar obligatoriu.

Astfel, încorporabilii, rezerviștii voluntari și rezerviștii „au obligația de a se prezenta la locul, data și ora prevăzute în ordinul de chemare (…) la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare sau a stării de război”.

Articolul 2 începe să facă distincția între românii din țară și cei de afară: „cetățenii încorporabili și rezerviștii cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, au obligația de a se prezenta, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării, la centrele militare în evidența cărora se află, în vederea clarificării situației militare și, după caz, a înmânării ordinului de chemare”.

Cum face deosebirea statul între un român stabilit în străinătate și unul plecat temporar? Tocmai pentru că nu au declarat domiciliul în străinătate și nu au obținut rezidența în țara respectivă, legiuitorul îi consideră pe aceștia ca fiind românii plecați temporar.

Pentru cetățenii români încorporabili și rezerviști care nu mai au domiciliul în țară, proiectul de lege prevede că aceștia „au obligația ca, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Parlamentului privind declararea stării de mobilizare totală sau a stării de război sau a decretului Președintelui României privind instituirea stării de asediu sau declararea stării de mobilizare, să contacteze centrul militar din raza unității teritorial-administrative unde au avut ultimul domiciliu”.

Directorul de comunicare al MApN, generalul de brigadă Constantin Spînu, a explicat pentru Europa Liberă că această situație există deoarece, de exemplu, dacă un bucureștean a emigrat definitiv în altă țară, el a rămas în evidența centrului militar din sectorul în care a locuit ultima dată.

Astfel, în situația unei mobilizări, aceștia vor lua legătura cu centrele militare și vor informa când se pot întoarce în țară, iar militarii de acolo îi vor informa dacă va fi nevoie. „În starea de pace nu există o obligație expresă pentru acești cetățeni”, a menționat purtătorul de cuvânt.

„În Constituție nu se face deosebire, atunci când se vorbește despre obligația sau dreptul de a-ți apăra țara, în funcție de locul de domiciliu”, a mai explicat purtătorul de cuvânt al MApN, motivul pentru care au fost introduse prevederile care se referă la românii din străinătate.

În continuare, în ceea ce-i privește pe rezerviștii voluntari plecați temporar în afara țării, proiectul de lege prevede că aceștia au obligația de a se prezenta la structurile în care sunt încadrați în termenul prevăzut în contractul pe care l-au semnat.

De asemenea, în proiect se menționează că prin notificarea încorporabililor, rezerviștilor voluntari și a rezerviștilor „se înțelege înștiințarea oficială scrisă, la adresa de domiciliu din România, cu privire la obligativitatea prezentării la centrele militare ale cărei formă și conținut sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului”.

Cum proiectul de lege nu prevede și un program de decontare a cheltuielilor de transport pentru românii din străinătate, în cazul în care este instituită starea de mobilizare sau starea de război, se înțelege că tot ei vor suporta aceste costuri.

Ce riscă cei care refuză să se întoarcă în țară

Proiectul de lege nu a suferit modificări majore în ceea ce privește sancțiunile și contravențiile.

Legat de neprezentare, legislația se bazează pe articolul 435 din Codul Penal, care prevede că „neprezentarea la încorporare, concentrare sau mobilizare în timp de război sau pe durata stării de asediu, în termenul prevăzut în ordinul de chemare, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.

În continuare, Legea 446 prevede amenzi cu privire la refuzul de a primi ordinul de chemare ori prezentarea cu întârziere la comisia locală de recrutare-încorporare la data, ora şi locul prevăzute în ordinul de chemare.

Amenzile se încadrează de la 1 la 200 de puncte, în funcție de situație și de gravitatea faptelor, valoarea unui punct fiind de 20% din valoarea salariului minim brut pe economie.

Militari voluntari

Una dintre cele mai importante reglementări este adăugarea unei noi categorii de personal în structurile MApN, cea a militarilor voluntari în termen, și crearea cadrului legal privind participarea la programul de pregătire militară de bază a acestora.

Astfel, pe timp de pace, cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, vor putea solicita Ministerului Apărării Naţionale participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni.

Potrivit documentului, motivul pentru care este introdus acest concept este de a crește cantitatea și calitatea rezervei de mobilizare, care s-a diminuat progresiv ca urmare a suspendării, începând cu 1 ianuarie 2007, a serviciului militar obligatoriu pe timp de pace.

Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistență medicală și medicamente, de indemnizație lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, şi se vor supune prevederilor legilor şi regulamentelor militare.

La finalizarea programului de pregătire, aceștia vor primi o indemnizație reprezentând trei câștiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata, urmând ca centrele militare să îi ia evidență și să îi introducă în rezerva operațională.

Foștii polițiști, încadrați ca rezerviști

O altă măsură propus este includerea în categoria rezerviștilor a polițiștilor și a polițiștilor de penitenciare.

De asemenea, persoanele admise în instituţiile militare de învăţământ, cu excepţia celor din colegiile naţionale militare, dar şi studenţii din instituţiile civile şcolarizaţi pentru nevoile Ministerului Apărării sau a altor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale vor fi consideraţi voluntari.

În plus, elevii şi studenţii şcolilor de poliţie şi de poliţie penitenciară vor beneficia de aceleaşi drepturi ca şi tinerii din şcolile militare.
>

MApN lansează o campanie de recrutare în Armată. Care sunt condițiile de selecție

O altă prevedere a proiectului se referă la crearea cadrului legal privind instruirea rezervei operaţionale pe timp de pace, similar rezerviștilor voluntari, fiind avută în vedere „necesitatea menţinerii aceluiaşi nivel de pregătire militară”.

Totodată rezerviștii pot fi concentrați, pe timp de pace, pentru îndeplinirea unor misiuni pe o perioadă determinată, potrivit nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.

Proiectul propune și stabilirea cadrului legal privind efectuarea recrutării-încorporării, în situaţia reinstituirii serviciului militar obligatoriu în calitate de militar în termen, potrivit legii, respectiv pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu.

MApN va afla despre schimbarea domiciliului unui rezervist de la Evidența populației

De asemenea, se abrogă prevederea privind obligativitatea prezentării cetăţenilor încorporabili şi rezerviştilor la centrul militar cu prilejul schimbării domiciliului, având în vedere că prin Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor se vor pune la dispoziţia MApN informaţiile necesare pentru actualizarea bazelor de date proprii, inclusiv cele referitoare la schimbarea domiciliului.

În plus, se va reglementa recunoaşterea executării serviciului militar de către cetăţenii care au îndeplinit această formă de pregătire în armatele altor state.

Alte prevederi se referă la reglementarea modului de păstrare a locului de muncă pe toată durata cât salariaţii participă la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare, sunt concentraţi/mobilizaţi, conform legii, sau îndeplinesc serviciul militar în declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu.

Nu în ultimul rând, centrul militar poate chema de cel mult trei ori pe an cetățenii încorporabili, recruţii şi rezerviştii pentru clarificarea situaţiei militare.

Conform legii 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, „la declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen ori rezervist concentrat/mobilizat devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar”.

Cu alte cuvinte, toți cetățenii care au între 20-35 de ani în momentul declarării mobilizării ori a stării de război intră automat în colimatorul MApN. Explicația: vorbim despre „grupa de vârstă” care, din punct de vedere fizic este cea mai „aptă” să lupte, la o adică, în linia întâi.

Exemplul 1: Dacă ai 28 de ani (te încadrezi astfel în categoria 20-35) și nu ai pregătire militară, ești considerat un „cetățean neinstruit”, care face parte din „rezerva generală” și care poate fi mobilizat imediat la declararea mobilizării/stării de război. Odată înrolat, vei fi supus apoi unui program de instrucție de câteva luni, similar cel mai probabil cu cel prin care au trecut recruții mobilizați în Ucraina. După care, ești la efectiv la „mila” armatei, care va decide dacă te trimite la o unitate combatantă sau nu.

A început recrutarea femeilor în armată. Decizia anunțată azi, 1 iulie 2025. Criteriile de selecție pentru serviciul militar

Exemplul 2: Ai 33 de ani și ai pregătire militară (ești unul din puținii rezerviști voluntari – circa 3.000, conform lui Virgil Bălăceanu – ai armatei române care au trecut prin acest program de instruire). În acest caz, faci parte din rezerva operațională și ai șanse să vezi prima linie.
Ce se întâmplă cu cei între 18-20 de ani? Momentan, conform legii, aceștia nu pot fi mobilizați „din oficiu”, dar „la cerere, aceştia pot fi încorporaţi imediat după împlinirea vârstei de 18 ani”. Cu alte cuvinte, aceștia se pot înrola doar voluntar, pe bază de „cerere”.

„La 18 ani intri în evidența armatei, chiar dacă n-ai făcut armata. Ministerul de Interne trimite la MApN lista cu cetățenii care au făcut 18 ani și intri deja în evidența armatei”, a spus Claudiu Degeratu.