Serviciul militar obligatoriu în Germania. Cancelarul Friedrich Merz anunţă cum se vor face recrutările

Cancelarul german Friedrich Merz se aşteaptă ca în Germania să fie introdus în cele din urmă serviciul militar obligatoriu, dar este de acord ca pentru început acest serviciu să fie pe bază de voluntariat, relatează luni dpa.  Merz a făcut aceste comentarii duminică, într-un interviu pe postul public ARD.

„Susţin ceea ce am convenit în acordul de coaliţie, şi anume să începem cu serviciul voluntar, deocamdată. Dar bănuiesc că acesta nu va rămâne voluntar”, a declarat Merz, care conduce blocul conservator al guvernului german.

El a menţionat că în prezent sunt circa 350.000 de tineri bărbaţi pe grupa de vârstă eligibilă şi aproximativ acelaşi număr de femei.

Cu toate acestea, nu toţi bărbaţii vor fi recrutaţi sau supuşi unor examene medicale, iar ca urmare a restricţiilor constituţionale femeile nu pot fi recrutate.

Alte articole

Ion Cristoiu își imaginează cum ar arăta armata tefeliștilor a lui Ionuț Moșteanu: „O să aibă wi-fi gratuit, garsonieră și baie proprie, papuci, halat de baie, jaluzele. În complex trebuie să existe cafenele, restaurante, cinematograf, trotinete”

Cum vrea ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, să refacă efectivele de rezerviști ale Armatei Române. Ce salarii propune voluntarilor, astfel încât să atragă 10.000 de tineri pe an

NATO consideră că Germania are nevoie de o forţă de 260.000 de militari ca să reziste unui potenţial atac, cum ar fi unul din partea Rusiei, ceea ce înseamnă că Bundeswehr are nevoie de aproximativ 80.000 de soldaţi activi suplimentari.

Propunerea ministrului apărării, Boris Pistorius, social-democrat, se bazează pe înrolarea voluntară şi urmăreşte să atragă mai mulţi tineri, făcând serviciul militar mai atractiv, inclusiv prin remuneraţie şi condiţii mai bune.

Legislatorii conservatori au criticat proiectul de lege pentru că nu specifică în ce circumstanţe ar putea să treacă serviciul voluntar la un sistem obligatoriu.

„Nu există nicio cale de a evita recrutarea obligatorie. Jumătăţile de măsură nu mai sunt suficiente. O politică de recrutare incertă nu ajută pe nimeni”, a declarat premierul bavarez Markus Soder, unul dintre cei mai puternici politicieni conservatori din ţară, în ediţia de duminică a ziarului Bild.

Armata obligatorie, dar plătită cu 2.300 de euro pe lună, miercuri se votează proiectul în Parlament

Noua lege a serviciului militar urma iniţial să fie dezbătută în primă lectură în Bundestag săptămâna aceasta joi. Cu toate acestea, sâmbătă, purtătorii de cuvânt ai ambelor facţiuni ale coaliţiei au anunţat că discuţiile parlamentare vor începe peste două săptămâni.

În interviul său televizat, Merz a abordat şi recentele observări de drone, pe care le-a atribuit Rusiei.

„Este o ameninţare serioasă la adresa securităţii noastre”, a spus el. El a încercat totuşi să liniştească publicul: „Până acum, nu am avut niciun incident care să implice o dronă înarmată. Sunt încercări de recunoaştere şi încercări de a tulbura populaţia”.

Guvernul va lua măsuri împotriva acestui lucru, a mai afirmat cancelarul.

Serviciul militar obligatoriu ar fi şi un compromis costisitor pentru economia germană. Institutul Ifo a calculat că ar costa 70 de miliarde de euro dacă serviciul ar deveni obligatoriu pentru toţi, în principal din cauza pierderilor de venit generate de intrarea mai târzie a tinerilor pe piaţa muncii.

Bundeswehr a încercat o varietate de strategii de marketing pentru a atrage interesul. De la un serial web despre viaţa de zi cu zi a recruţilor, până la prezenţa la cel mai mare târg de fitness din lume, la Köln — şi reclame pe pungile de pâine.

Dar niciuna dintre aceste iniţiative nu este suficientă pentru a depăşi diviziunile profunde din societatea germană. Lovită de o serie de crize, de la pandemie şi migraţie la recesiune şi inegalitate, angajamentul ţării faţă de democraţie şi disponibilitatea de a o apăra au fost zdruncinate, lăsând loc naţionalismului etnic şi tendinţelor autoritare.

„Democraţia, ca idee, nu este în prezent atât de populară pe cât ar trebui să fie”, a spus Niklas Schörnig, cercetător la Institutul pentru Cercetarea Păcii din Frankfurt.

La alegerile naţionale din acest an, mai mult de unul din cinci tineri sub 25 de ani au votat pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care a fost catalogat ca extremist de dreapta de serviciul de informaţii interne al Germaniei.

Serviciul militar obligatoriu timp de şase luni în Italia. Noi detalii din proiectul care îi vizează pe toţi tinerii de 18-26 de ani

Armata obligatorie îi urmăreşte pe români şi în Italia. Mii de conaţionali stabiliţi în peninsulă ar putea fi nevoiţi să se înroleze. Partidul vicepremierului Matteo Salvini a depus în Parlament un proiect de lege care prevede ca serviciul militar să fie obligatoriu pentru tinerii între 18 şi 26 de ani.

Vorbim despre o perioadă de 6 luni, în care tinerii cu vârste între 18 şi 26 de ani ar fi obligaţi să facă serviciul militar, dacă aceste proiect devine literă de lege. Sunt şanse mici să se întâmpla acest lucru, dacă ţinem cont de faptul că inclusiv ministrul Apărării contestă acest proiect de lege.

Anunţul a fost făcut de vicepremierul Matteo Salvini înainte de depunerea efectivă a proiectului, mai precis la o şedinţă de pe 12 mai.

Citește și: Serviciu militar voluntar pentru cei cu vârsta între 18 şi 35 de ani, bărbaţi şi femei, va fi recompensat cu stimulente de 20.000 de lei

Dacă proiectul va deveni lege, mii de tineri români care locuiesc în Italia vor fi nevoiți să facă armata. Însă, aliații de centru-dreapta, inclusiv ministrul Apărării italian, Guido Crosetto, se opun măsurii propuse de partidul lui Salvini.

”A fost prezentat Camerei Deputaților proiectul de lege al partidului Liga pentru a reintroduce șase luni de serviciu civil sau militar pentru tinerii între 18 și 26 de ani, pe o bază regională și care urmează să fie efectuate exclusiv în Italia. Sunt convins că este o formă de educație civică în slujba comunității, care promovează disciplina, atenția față de ceilalți, respectul pentru sine și pentru ceilalți, care poate avea efecte foarte pozitive”, a scris Salvini pe rețelele de socializare.

Reamintim că, în Italia, locuiesc peste un milion de conaţionali, serviciul militar nu mai este obligatoriu din 2005. În Europa, mai multe ţări au luat în discuţie această iniţiativă, a introducerii serviciului militar obligatoriu, ca răspuns la nevoile tot mai mari de apărare și escaladarea tensiunilor geopolitice.

Proiectul de lege depus de partidul vicepremierului italian Matteo Salvini prevede ca tinerii cu vârste între 18 şi 26 de ani să facă armata timp de 6 luni.

„Cele șase luni se vor desfășura exclusiv pe teritoriul național și în propria lor regiune de reședință, cu excepția cazului în care cetățeanul solicită în mod expres să fie angajat în alte zone teritoriale naționale și sub rezerva disponibilității și autorizației din partea autorității competente”, a precizat Eugenio Zoffili, membru al Comisiei de Apărare a Camerei, potrivit SkyTG 24.

Poiectul de lege privind serviciul militar obligatoriu a fost primit cu răceală de ministrul Apărării Guido Crosetto, care a declarat că „forțele armate nu pot fi gândite ca un loc de educare a tinerilor, ceea ce trebuie făcut de către familie şi şcoală„.

CNN: Europa ar putea recurge la serviciul militar obligatoriu, pe fondul creşterii ameninţării unui război cu Rusia

Armata obligatorie, analizată de tot mai multe ţări din UE. Mai multe naţiuni europene au reintrodus sau extins serviciul militar obligatoriu pe fondul ameninţării în continuă creştere din partea Moscovei, ca parte a unei serii de politici menite să sporească apărarea, scrie CNN.

„Ne dăm seama că este posibil să trebuiască să ajustăm modul în care ne mobilizăm pentru război şi modul în care producem echipamente militare şi recrutăm şi instruim personalul”, a declarat Robert Hamilton, şeful departamentului de cercetare Eurasia din cadrul Foreign Policy Research Institute, care a fost ofiţer în armata SUA timp de 30 de ani.

Riscurile unui război mai mare în Europa au crescut după ce preşedintele Vladimir Putin a decis lansarea invaziei ruseşti în Ucraina, urmărindu-şi scopul de a „recrea imperiul sovietic”, a declarat generalul Wesley Clark (Ret.), care a fost comandantul suprem al forţelor aliate ale NATO în Europa.

„Aşa că avem acum un război în Europa pe care nu credeam că îl vom mai vedea vreodată”, a declarat Clark, care a condus forţele NATO în timpul războiului din Kosovo.

„Nu este clar dacă acesta este un nou Război Rece sau un război fierbinte emergent”, a continuat el, dar „este un avertisment foarte iminent pentru NATO că trebuie să ne reconstruim apărarea”.

Revenirea la armata obligatorie evidenţiază noua realitate

O serie de ţări europene au renunţat la recrutarea obligatorie după sfârşitul Războiului Rece. Spre exemplu, Germania are serviciul militar obligatoriu suspendat din 2011, iar România s-a renunţat la acest lucru odată cu aderarea la NATO. Cu toate acestea, mai multe naţiuni – în special din Scandinavia şi Ţările Baltice – au reintrodus-o în ultimii ani, în mare parte din cauza ameninţării ruse.

Letonia este cea mai recentă ţară care a implementat recrutarea. Serviciul militar obligatoriu a fost reintrodus la 1 ianuarie anul acesta, după ce fusese abolit în 2006. În plus, alte ţări care au introdus o anumită formă de serviciu militar obligatoriu sunt Austria, Estonia sau Grecia.

Invazia rusă în Ucraina şi „marea schimbare mentală”

Dezbateri cu privire la recrutarea obligatorie au avut loc şi în alte ţări europene care nu o cer în prezent. De exemplu, fostul premier britanic Rishi Sunak a lansat ideea introducerii serviciului militar obligatoriu în timpul campaniei sale electorale, în cazul în care Conservatorii ar fi obţinut un nou mandat la conducerea Marii Britanii.

Îngrijorările s-au intensificat mai ales în Germania, acolo unde ministrul Apărării, Boris Pistorius, a afirmat în mai multe rânduri că va fi nevoie ca Germania să revină la o formă de serviciu militar, mai ales în cazul izbucnirii unui conflict. În luna iunie, acesta a propus armata voluntară, spunând că Germania trebuie să fie pregătită de război până la sfârşitul acestui deceniu.

Războiul din Ucraina schimbă strategiile militare. Serviciul militar va deveni obligatoriu în Marea Britanie

Pe de altă parte, România are, în prezent, un serviciu militar pe înrolare voluntară. În ultimul an, Ministerul Apărării a făcut mai multe apeluri de recrutare a rezerviştilor voluntari. În 2024, s-a lansat un proiect care prevede un serviciu militar voluntar de patru luni, pentru cei cu vârste între 18 şi 35 de ani, care vor fi remuneraţi. Alianţa NATO şi-a revizuit strategia şi şi-a consolidat capacităţile în ultimul deceniu, ca răspuns la ameninţarea tot mai mare din partea Moscovei.

În cadrul summitului NATO de la Washington din acest an din 9-11 iulie, creşterea capacităţii de consolidare a apărării a fost un subiect central în cadrul discuţiilor.

Şeful Armatei, după controversele privind serviciul militar, vine cu noi avertismente: „Există riscul escaladării conflictului din Ucraina, iar România trebuie să se pregătească”

„Din 2014, NATO a trecut prin cea mai semnificativă transformare a apărării noastre colective dintr-o generaţie”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Farah Dakhlallah, pentru CNN.

În timp ce aliaţii NATO „sunt cu siguranţă pregătiţi să lupte în seara asta”, există încă întrebarea dacă aceştia sunt pregătiţi pentru un război prelungit, cum ar fi cel din Ucraina.

Moşteanu, despre proiectul privind pregătirea populaţiei pentru apărare: 4 luni, tinerii fac armata voluntar şi rămân în rezerva Armatei. Vor fi remuneraţi cu 3 salarii medii / 350.000 de soldaţi trec în retragere, e nevoie să întinerim rezerva Armatei

Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu a anunţat joi că în şedinţa de guvern a fost aprobat proiectul de lege privind pregătirea populaţiei pentru apărare care introduce conceptul de militar voluntar în termen. Astfel, tinerii între 18 şi 35 de ani vor face un stagiu militar voluntar, şi se vor familiariza cu Armata, se vor pregăti cu armamentul Armatei Române şi vor rămâne în rezerva operaţională a Armatei, aceştia urmând să primească după stagiul de 4 luni de zile 3 salarii medii. Ministrul a mai spus că 350.000 de soldaţi trec din rezervă în retragere şi este nevoie să întinerim rezerva Armatei.

Ionuț Moșteanu, despre introducerea serviciului militar voluntar

”Astăzi am aprobat în şedinţa de guvern cele două proiecte care au reluat parcursul de avizare interministerial odată cu schimbarea guvernului. Sunt nişte proiecte de care se vorbeşte mai bine de doi ani de zile, nişte proiecte la care s-a lucrat mult între instituţiile care au responsabilităţi în area apărării naţionale, în sistemul naţional de siguranţă şi în sistemul naţional de apărare”, a anunţat ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, după şedinţa de Guvern.

Ministrul a precizat că ambele proiecte merg către Parlament. ”Sunt aprobate de guvern, merg către Parlament. Vom cere procedurile de urgenţă pentru Parlament şi am încredere că până la finalul acestui an ele vor fi aprobate, vor fi dezbateri în comisii şi în plen şi vom avea aceste proiecte devenite legi”, a spus el.

Despre proiectul privind pregătirea populaţiei pentru apărare, modificarea legii 446 din 2006, Moşteanu a arătat că este un proiect coiniţiat de Ministerul Apărării şi de Ministerul de Interne, la care au fost 10 instituţii avizatoare şi săptămâna trecut au luat şi avizul CSAT.

”Proiectul de lege privind pregătirea populaţiei pentru apărare pleacă de la o necesitate reală, şi anume rezerva operaţională este îmbătrânită, nu se mai face armata obligatorie în România de la 1 ianuarie 2007 şi în fiecare an pierdem din această rezervă”, a spus ministrul. Ionuţ Moşteanu a arătat că în acest an vor trece în retragere peste 120.000 de gradaţi soldaţi, la anul încă 118.000, în 2027 încă 111.000.

”Vorbim de aproximativ 350.000 de soldaţi şi gradaţi care trec din rezervă în retragere, depăşesc vârsta de 55 de ani din lege şi e nevoie să întinerim această rezervă a Armatei Române. Legea instituie o nouă formă de a veni ca militar voluntar în termen, 4 luni de zile. Orice tânăr între 18 şi 35 de ani va face un stagiu militar voluntar, şi se va familiariza cu Armata, se va pregăti cu armamentul Armatei Române şi va rămâne în rezerva operaţională a Armatei, pentru perioada care va urma”, a anunţat ministrul Apărării.