Şedinţă de urgenţă la Guvern. Premierul Ilie Bolojan oficializează pachetul măsurilor dure de austeritate. CES a dat aviz negativ

UPDATE: Decizie de ultimă oră înainte de şedinţa de Guvern! Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ măsurilor de majorare a TVA și a de creștere a accizelor. De fapt, întreg pachetul fiscal pregătit de Guvernul Bolojan a primit aviz negativ, care însă nu va afecta adoptarea lui, fiindcă executivul va merge oricum pe angajarea răspunderii, iar avizul CES e unul pur consultativ. Împotriva măsurilor sunt și patronatele.

”]

Proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare va fi analizat vineri în ședința de Guvern programată la ora 15.00. Potrivit Guvernului, vineri de la ora 15.00 este programată o ședință a Executivului.

Pe lângă proiectele de pe ordinea de zi, membrii Guvernului vor analiza și proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare.

Alte articole

Sindicatele acuză Guvernul şi anunţă noi proteste, Ilie Bolojan merge înainte: Luni îşi va asuma răspunderea pe măsurile de austeritate

PSD va propune în Coaliţiei o serie de măsuri consistente pentru o tăiere drastică a privilegiilor şi sinecurilor: Trebuie acţionat de sus în jos

Anterior, de la ora 12.00, premierul Ilie Bolojan va coordona reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.

Citeşte şi LISTA COMPLETĂ  a măsurilor:

Nimeni nu scapă! A fost publicat proiectul de lege cu cele mai dure măsuri fiscale. Ce îi așteaptă pe români în perioada următoare DOCUMENT

Premierul Ilie Bolojan subliniază importanța reformei fiscale plănuite de guvern, fără de care ”lucrurile se pot înrăutăți grav” în România. ”Credeți că mie îmi place să iau astfel de măsuri?”, întreabă, retoric, prim-ministrul, care precizează că prioritățile sunt resuscitarea bugetului de stat și recâștigarea încrederii piețelor financiare.
Ilie Bolojan, furibund la adresa sinecuriştilor: Am tolerat o zonă de clientelă politică, de lipitori. Companiie de stat au fost căpuşate!

Premierul Ilie Bolojan, a declarat, miercuri seară, că România este aproape de a cădea în ”prăpastia ratingurilor” şi că el ca premier nu îşi permite să ducă ţara înapoi cu 15-20 de ani, de aceea sunt necesare măsurile nepopulare anunţate.

”Când încerci să recuperezi întârzieri în dezvoltare, uneori trebuie să iei credite  pentru a aloca banii la investiţii, ca să ai o pondere mai mare a investiţiilor să recuperezi aceste ccheltuieli. Dar România nu a făcut asta, a cheltuit mult mai mult pe un stat ineficient, a cheltuit într-o perioadă preelectorală majorând mai mult decât ne-am putea permite, salarizarea bugetară, majorând destul de mult pensiile, mai mult decât ne puteam permite în 2024”, a declarat Ilie Bolojan.

Măsurile luate de Guvern se traduc într-o povară fiscală mai mare și o pierdere a competitivității României (analiză PwC)

Măsurile fiscale luate în regim de urgență pentru a diminua deficitul bugetar în 2025 se traduc într-o povară fiscală mai mare și o pierdere a competitivității României în raport cu alte state din regiunea noastră geografică, susține Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Taxe, PwC România.

”Măsurile fiscale luate în regim de urgență pentru a diminua deficitul bugetar în 2025 se traduc intr-o povară fiscală mai mare și o pierdere a competitivității României în raport cu alte state din regiunea noastră geografică. Fiscalitatea redusă, alături de o forță de muncă bine pregătită au reprezentat o lungă perioadă principalele atuuri ale țării noastre atunci când era comparată cu alte destinații pentru investiții. Ambele avantaje își pierd din importanță, iar România va trebui să găsească alte stimulente pentru a rămâne interesantă pentru investitori si pentru a continua să crească economic și să se dezvolte. Astfel, menținerea cotei de 10% la impozitul pe venit este un lucru pozitiv, însă rata totală de taxare a muncii este mare din cauza contribuțiilor de asigurări, de 42,8% față de 34,3% în Polonia și 40-41% în Ungaria, Cehia sau Slovacia, în cazul unui angajat singur și fără copii în întreținere. Impozitul pe profit rămâne la 16%, în timp ce în Ungaria este 9%, iar în Bulgaria de 10%. În schimb majorarea impozitului pe dividende la 16% înseamnă o triplare a acestuia în ultimii doi ani. În Ungaria acest impozit este 15%, iar în Bulgaria 5%. Totodată, sectorul bancar va datora impozit de 4% față de 2% în prezent, în condițiile în care anul viitor era prevăzut să scadă la 1%”, spune Ruxandra Târlescu.

Potrivit acesteia, creșterea cotelor de TVA și a accizelor va alimenta inflația și va afecta negativ consumul, implicit și veniturile companiilor. Prin majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% România urcă jumătatea clasamentului în UE la cotele generale. Însă majoritatea statelor membre aplică cel puțin una, două și chiar trei cote reduse mai mici decât ale României. Prin renunțarea la ratele de 5%, respectiv 9% de TVA și aplicarea uneia singure de 11%, ne alăturăm unui grup de numai trei state care au situații similare.

”În concluzie, prin aceste măsuri România este pe trendul de creștere a fiscalității, urcând spre media UE, deși mai are de recuperat din decalajele economice. Dacă tendința se va păstra, această pierdere de atractivitate fiscală este posibil să fie prematură și să afecteze climatul investițional și condițiile de creștere economică”, a mai spus Ruxandra Târlescu.

Ministerul Finanțelor a publicat joi un proiect de lege care prevede unele măsuri fiscal-bugetare printre care majorarea cotei standard de TVA de la 19 la 21% și a cotelor reduse de la 5% și 9% la 11%, creșterea accizelor, majorarea de la 10% la 16% a impozitului pe dividende și un impozit suplimentar pentru bănci. Proiectul prevede, de asemenea, creșterea taxării în domeniul jocurilor de noroc dar și plata contribuției sociale pentru pensiile mai mari de 3000 de lei, pentru suma care depășește acest plafon.

Ce se mai află pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern

De asemenea, pe ordinea de zi a reuniunii de la Palatul Victoria se află proiectul de hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții ‘Extinderea rețelei de metrou Magistrala 4 de metrou, Secțiunea Gara de Nord – Gara Progresul’, precum și proiectul de hotărâre privind repartizarea sumelor corespunzătoare cotei prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea bugetului de stat pe anul 2025 nr. 9/2025, pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea autorităților administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale din județe, respectiv teatre, opere și filarmonici.