Secția de procurori a CSM reacționează după ce Bolojan a vorbit de pensii de 5.000 de euro:  „Mostră de informare interesată, creată să genereze discordie”

Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat miercuri, comunicând publicului informații despre veniturile procurorilor, precum și despre încărcătura de dosare înregistrată la nivelul parchetelor, după ce prim-ministrul Ilie Bolojan a afirmat din nou că nu e de acord cu pensionarea timpurie a procurorilor și judecătorilor.

„Sistemul judiciar înțelege preocuparea autorității executive pentru reforma financiară a statului, dar orice discuție despre justiție care nu include justiția nu este decât o formă de a ignora principiul separării puterilor statului și a mecanismului echilibrului între autorități, indispensabile unei democrații europene”, precizează secția de procurori a CSM, în comunicatul de presă.

Citește și: Ilie Bolojan vrea interzicerea cumulului pensie-salariu: „Aceste lucruri nu mai pot continua și le vom corecta”

Procurorii CSM explică funcționarea parchetelor, precizând că acestea sunt organizate pe 4 grade de jurisdicție, la fel ca și instanțele: în primul grad (parchetele de pe lângă judecătorii) funcționează 176 de parchete, în al doilea (parchetele de pe lângă tribunale)- 42, în al treilea (parchetele de pe lângă curțile de apel)- 15, iar în al patrulea unul singur – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul căruia funcționează direcțiile specializate.

Alte articole

EXCLUSIV Dana Budeanu demască interesele ascunse din spatele tăierilor făcute de Guvernul Bolojan: „Noi trebuie să scădem deficitul cu 3,75% pentru că 1,75% este cașcavalul pe care trebuie să îl dăm la NATO”

Dragoş Anastasiu: „Am avut timp de zece zile să tragem frâna de mână a unei maşini care se îndrepta în zid. Şi zidul ăla se cheamă junk”

La nivelul primului grad de jurisdicție funcționează 1.114 procurori din numărul total de 2.284 procurori în activitate, reprezentând 49% din numărul total al procurorilor.

„Conform datelor statistice aflate la dispoziția secției, încărcătura medie pe procuror în România în anul 2024 (la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii) a fost de 1.549 de dosare penale, cu vârfuri de încărcare de 5.570 dosare pe procuror”.

”Salarizarea acestei categorii de procurori pornește din suma de 10.400 de lei/lunar net putând ajunge, după 25 de ani de muncă, la suma de 16.000 de lei net lunar. La polul opus, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt salarizați cu sume cuprinse între 18.000 lei lunar net și 25.000 lei lunar net”, se arată în comunicatul CSM.

900 de procurori din cadrul Ministerului Public reprezentând 39% din totalul procurorilor în activitate sunt salarizați cu sume între 10.400 lei net și 12.954 lei net.

”Faptul că în spațiul public sunt vehiculate veniturile brute ale procurorilor cu cele mai mari funcții și cu cea mai mare vechime și prezentate ca regulă de salarizare nu este decât o mostră de informare interesată, creată să genereze discordie”, se mai arată în comunicatul Secției de procurori a CSM.

În privința pensiilor de serviciu, procurorii CSM arată că în România există în prezent peste 215.000 de pensii de serviciu, „dintre care puţin peste 5.000 sunt cele ale magistraților”, iar acestea reprezintă „ un procent de maximum 4% din total”.

„Modificările legislative continue din ultimii 20 de ani au asimilat magistraților și alte categorii de personal (din justiție sau nu) care nu au îndeplinit funcția de judecător sau procuror, dar au beneficiat și beneficiază de pensie de serviciu, deși vechimea efectivă în magistratură a acestora a fost și de câteva luni. Acest mod de a legifera în funcție de interesele de moment a generat insatisfacție în sistemul judiciar, iar lipsa de predictibilitate a legii de la un mandat legislativ la altul sau de la un guvern la altul nu face altceva decât să desființeze legitima așteptare a magistratului raportat la promisiunile statului față de statutul său”, mai transmit procurorii.

Secția de procurori a CSM, reacție la Bolojan: „Mostră de informare interesată, creată să genereze discordie”

”Proliferarea acestor neadevăruri în spațiul public, profitând de obligația de rezervă (tăcere) a magistraților au făcut din justiție ținta predilectă a celorlalte autorități și a determinat biasarea societății în raport cu justiția, neinteresând că ar afecta însăși fundația statului de drept”, susțin procurorii CSM în comunicat.

”Începând cu anul 2017, legea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost modificată în 3 rânduri, iar dispozițiile referitoare la pensiile de serviciu în 4 rânduri, ultima oară în anul 2023, când s-a și închis jalonul PNRR cu Comisia Europeană care includea acest subiect”

La acel moment, s-a agreat, împreună cu celelalte două autorități ale statului reducerea pensiilor, astfel încât pensiile să nu mai depășească salariile în plată, precum și creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 60 de ani, conform unui algoritm acceptat de toate părțile, se mai arată în comunicatul transmis de Secția de procurori a CSM.

Magistrații susțin că au semnalat încă din anul 2018 „aberațiile modificărilor legislative care constituiau, de fapt, invitații de pensionare pentru magistrații care îndeplineau condițiile de vechime”.

”În acest context, faptul că legiuitorul a generat premisa, apoi a acuzat magistrații de deznodământul predictibil nu face decât să creeze consternare în sistemul judiciar și confuzie în societate. În concluzie, orice altă discuție pe aceeași temă fără implicarea factorilor de decizie ai sistemului judiciar nu face decât să confirme eludarea unor principii precum predictibilitatea sau legitima așteptare”, au conchis procurorii CSM.