Premierul Ilie Bolojan anunță că „în urmă cu 10 ani, 2014-2015, ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului erau 11%… Acest nivel se apropie la nivelul din Pandemie, de la 14 la 16%. Avem 20% creștere pe acest domeniu, avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nimeni nu are interesul să facă economii corecte sau de performață. Nu are de ce”.
El afirmă că la anumite spitale costurile de personal depășesc 90%. „Există o limitare de sporuri care este dată de 30%. Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri… Avem cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control. Numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamente scumpe, și aceste medicamente inovative sunt mult mai multe decât medicamentele generice, care tratează aceleași boli”, arată el.
„Un pachet important ține de reforma societăților comerciale în care acționar este statul român. De la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor conducerilor, de la randamentele lor, de la pierderile pe care le au, prezintă un tablou foarte prost pentru statul român.
Mă refer la o mai bune calitate la a serviciilor oferite, la profituri mai mari pe care statul român să le poată investi în educație sau sănătate și o mai bună administrare a acestor active.
Dacă nu s-ar întâmpla nimic până la finalul anului s-ar ajunge la 16%. Dacă vom continua tot așa, ce vom încasa suplimentar din creșterea de TVA sau din acciza de la benzină sau motorină se va duce pe aceste suplimentări. Acest nivel se apropie de cel din pandemie din 2020, doar atunci am mai crescut de la 14% la 16%.
Am comparat creșterea acestor cheltuieli raportat la creșterea veniturilor. Aceste cheltuieli pe componenta de sănătate sunt mult mai mari, cel puțin cu 10 procente față de creșterea veniturilor, deci direcția nu este bună”, a declarat Premierul Ilie Bolojan.
„Gândiți-vă că șefii de secții din spitale nu sunt numiți de director, așa încât să aibă autoritate, ci sunt numiți de universitate sau facultate. Credeți că vor asculta de manager?
Nu mai există un corn al abundenței. Este nevoie să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale, costurile de personal depășesc peste 90%. Cu ce mai rămân pentru medicamente, analize, se mai poate face ceva pentru pacienți? Sau pacienții sunt doar o formă pentru ca acel spital să meargă în felul acesta?
Avem decontări fictive sau umflate, în multe cazuri. Aproape toate spitalele din România au consultanți și există indicatori de complexitate. Se trec boli suplimentare, analize suplimentare, iar subvențiile pe care le primești sunt, astfel, mai mari, pentru că scrii și optimizezi mai bine. Casele trebuie să își facă datoria și să verifice acest lucru, pentru că altfel părem că avem niște spitale ultra-performante, fără ca acest lucru să îl vadă și românii.
Avem cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control, care se extind de la an la an. Nu controlăm aproape nimic, numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamentele scumpe, cred că suntem una din puținele țări în care ponderea medicamentelor inovative este mai mare decât cele generice. Dacă prescrii un medicament generic s-ar putea ca un congres să se organizeze la București sau la Sofia, și nu la o distanță mult mai mare.
Avem concedii medicale extinse. Avem niște punți în perioadele critice, între sărbători, și se vede un vârf de concedii programate exact patru zile și este evident că aceste lucruri invalidează statistica, nu te poți îmbolnăvi programat într-un număr atât de mare. Avem un număr de analize paraclinice extinse, RMN-uri, CT-uri, dar în mod cert melanjul între sectorul public și cel privat a făcut ca, în ultimii ani, să socializăm cheltuielile și să privatizăm câștigurile”, a mai spus Ilie Bolojan vineri, la Palatul Victoria.