Ministrul Justiţiei şochează în discuţia legată de cazul fugarului care şi-a ucis concubina: „Am primit o întrebare, de la un organism european, de ce liberarea condiţionată nu este mai flexibilă în România”

„Mi-e foarte greu să dau verdicte în legătură cu hotărâri judecătoreşti care au un caracter definitiv şi care sunt în mod esenţial expresia evaluării pe care judecătorul, având toate elementele de fapt şi pe drept la îndemână, a făcut-o asupra speţei respective. Cu siguranţă, trebuie să admitem că aici evaluările justiţiei, pe undeva, nu au fost cele mai reuşite pentru că acest individ a revenit în societate demonstrând evident că nu şi-a reconsiderat comportamentul, că nu a înţeles care sunt rigorile condamnării şi reinserţiei sociale şi, iată, a comis această faptă abominabilă”, a afirmat ministrul Justiţiei.

Acesta a punctat că judecătorii au o responsabilitate majoră atunci când decid eliberarea condiționată a unui condamnat.

„E o mare responsabilitate pentru magistraţi, pentru că ei aplică legea, în a evalua foarte atent şi foarte exact persoana supusă examinării judiciare, pentru a vedea dacă merită sau nu să revină în societate mai devreme”, a spus Marinescu.

Evaluarea pentru liberarea condiționată nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe conduita din penitenciar, ci și pe implicarea în programe de reeducare și activități sociale.

Alte articole

Polițiștii care l-au scăpat pe Emil Gânj, cercetați disciplinar. Criminalul din Mureș este dispărut de patru luni

Tatăl Andei, tânăra ucisă de Emil Gânj, își strigă durerea: „Ce autorități avem? Cum își fac treaba?”

„În ultimă instanţă, este vorba atât de evaluarea făcută de către comisia din penitenciar şi, apoi, ultimul filtru, înaintea plecării în societate mai devreme decât executarea pedepsei a persoanelor condamnate este judecătorul care trebuie să se încredinţeze că persoana poate să fie redată societăţii. De aceea, chiar dacă acum, privind retrospectiv, comiţând o crimă, vedem lucrurile în gravitatea lor, nu pot să mă substitui magistratului care a făcut această evaluare, la momentul respectiv”, a mai precizat Marinescu.

În contextul numeroaselor cazuri de violență comise de persoane eliberate condiționat, ministrul a făcut referire la o recentă discuție cu reprezentanți ai Comitetului pentru Prevenirea Torturii, din partea unui organism european.

Citeşte şi: Ore decisive pentru Călin Georgescu în instanţă. Candidatul suveranist vrea să plece din ţară, dar riscă noi măsuri punitive: „Sistemul și-a devoalat fața hâdă, Trump a notat toate abuzurile”

„Am primit o întrebare, de ce liberarea condiţionată nu este mai flexibilă în România. Din datele deţinute de dumnealor şi vorbim un organism european, liberarea condiţionată se acordă mult prea dificil în România”, a arătat ministrul.

Totodată, el a explicat că, în ciuda acestei percepții externe, în România judecătorii manifestă prudență excesivă în astfel de decizii.

„În general, judecătorii, mă raportez la statisticile noastre, sunt destul de reticenţi în a acorda liberarea condiţionată. Se dau amânări, de multe ori foarte îndelungate, adică se manifestă prudenţă în a reda aceste persoane societăţii. Ce s-a întâmplat în aceste cazuri, cumva, mi-e foarte greu să vă spun pentru că nu am dosarele şi elementele concrete pentru a vedea care a fost, acolo, optica judecătorilor”, a explicat ministrul.

În același context, Radu Marinescu a anunțat că Ministerul Justiției implementează în prezent o directivă europeană care vizează în mod concret combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.

„Avem instrumentele necesare pentru a o pune în practică sau se pune în totalitate în practică pentru că teoria pentru noi e bună, o avem, o există. Dar punerea în aplicare, avem toate instrumentele pentru a pune în aplicare legislaţia, se aplică în totalitate legislaţia? În momentul de faţă avem acest efort pe care ministerul îl face pentru a transpune directiva şi aici vom avea dialog cu societatea civilă, cu ONG-urile, cu toţi cei implicaţi. Participăm la un grup de lucru, la Parchetul general, pentru a face o evaluare pe acest fenomen al violenţei împotriva persoanelor vulnerabile şi femeilor, din perspectivă jurisprudenţială”, a conchis Marinescu.

Citeşte şi: Se taie indemnizaţiile de nababi de la CCR. Proiect de lege pentru anularea primei de pensionare de 36.000 de euro