Renovarea unui apartament poate părea o chestiune strict personală, însă, din punct de vedere legal, nu orice lucrare poate fi făcută fără o autorizație. Conform Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, intervențiile care modifică structura, compartimentarea sau instalațiile comune ale clădirii trebuie să fie autorizate de primărie.
Pentru a obține această autorizație, primul pas este solicitarea certificatului de urbanism de la primărie, document care precizează ce tipuri de lucrări sunt permise și ce avize sunt necesare. Abia după obținerea acestuia poți întocmi dosarul complet și îl poți depune pentru autorizația propriu-zisă, care, în mod normal, se emite în termen de 30 de zile. Totuşi, în unele cazuri, durata poate fi mai scurtă, conform noilor reglementări.
Sunt însă și lucrări care pot fi executate fără autorizație. Acestea sunt considerate lucrări de întreținere curentă și includ activități precum zugrăvitul, înlocuirea gresiei și faianței, schimbarea parchetului sau montarea unor obiecte sanitare, cu condiția să nu fie afectată structura de rezistență sau instalațiile comune ale clădirii.
Prima cheltuială vizibilă este taxa pe autorizație, care în cazul construcțiilor rezidențiale este de 0,5% din valoarea lucrărilor declarate. De exemplu, pentru o renovare estimată la 50.000 de lei, taxa se ridică la 250 de lei. La aceasta se adaugă taxa către Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC), între 0,1% și 0,5% din valoarea lucrărilor, precum și eventuale taxe pentru avize suplimentare: de mediu, apă-canal, electricitate sau gaze, scrie lovedeco.ro.
În plus, pentru lucrările care afectează structura apartamentului, este obligatoriu un proiect tehnic realizat de specialiști, arhitect și inginer structurist, care poate costa între 4.000 și 8.000 de lei, în funcție de complexitatea intervenției. În anumite situații, mai ales dacă blocul este vechi sau situat într-o zonă cu risc seismic, poate fi necesară chiar și o expertiză tehnică a imobilului.
Una dintre situaţiile care apar este gestionarea molozului. Conform legislației în vigoare, deșeurile rezultate din lucrări de construcții trebuie colectate și evacuate prin firme autorizate, cu aviz de la operatorul local de salubritate. Costurile variază, dar, în medie, te poți aștepta la peste 250 de lei pe metru cub de moloz evacuat.
De asemenea, lucrările trebuie să respecte orele de liniște impuse de regulamentul de ordine interioară al blocului, fiind permise doar în intervale orare clar stabilite, în general în zilele lucrătoare.
Citeşte şi: Viața la bloc 2025. Nu ai voie să faci asta pe balcon! Riști să fii dat în judecată
Un alt aspect important este comunicarea cu vecinii. În multe cazuri, proprietarul care efectuează lucrările are obligația de a-și anunța vecinii sau asociația de proprietari înainte de începerea renovărilor. În unele cazuri, primăria poate solicita dovada acordului vecinilor, ba chiar și acordul notarial pentru anumite lucrări mai invazive. Situații tipice în care se aplică această obligație includ schimbarea destinației apartamentului, cum ar fi transformarea în birou, montarea unei centrale termice care implică pătrunderea prin zidurile comune sau lucrări care modifică aspectul fațadei.