Pentru a înțelege ce este vortexul polar și cum influențează vremea, trebuie să privim procesul în termeni simpli. Vortexul polar este un sistem de circulație atmosferică deasupra emisferelor nordică și sudică în timpul iernii. În partea inferioară, care se află în troposferă, au loc fenomenele meteorologice. Deasupra, în stratosferă, găsim un strat mai uscat, unde se află și stratul de ozon. Vortexul polar se împarte astfel în două zone: una superioară, stratosferică, și una inferioară, troposferică. Aceste două zone au roluri diferite, dar interacționează între ele, iar orice perturbare în stratosferă afectează circulația aerului în troposferă.
Un vortex polar puternic menține jetul de curent stabil și protejează regiunile mai joase de aerul rece. În schimb, atunci când vortexul devine mai slab, acest jet de curent este perturbat, iar aerul rece ajunge în zonele sudice, aducând ierni mai reci și mai periculoase, scrie Severe Weather.
Un factor important este fenomenul ENSO (Oscilația sudică-El Niño), care se manifestă prin alternanța între fazele calde și reci în Pacificul Ecuatorial. În acest moment se pregnozează o fază de La Niña slabă, un eveniment care, istoric vorbind, favorizează apariția unui vortex polar mai slab. O La Niña slabă poate crește probabilitatea de încălzire rapidă a stratosferei (SSW), perturbând vortexul și favorizând o iarnă mai rece și instabilă în regiunile din SUA și Europa.
Vezi și Canicula revine în România iar ploile vor fi puține. Prognoza pentru 4 săptămâni
QBO (Oscilația cvasi-bianală) se referă la alternarea vânturilor stratosferice în zona ecuatorială, cu un ciclu de aproximativ 17 luni. În prezent, vânturile estice domină, ceea ce semnalează o oscilație estică activă. Aceasta este asociată cu o slăbire a vortexului polar, deoarece direcția vânturilor stratosferice ajută la propagarea undelor Rossby din troposferă în stratosferă, destabilizând vortexul și favorizând un colaps al acestuia.
Extinderea gheții marine influențează presiunea atmosferică și undele Rossby. Studiile recente arată că o scădere semnificativă a gheții în Marea Barents și Marea Kara favorizează slăbirea vortexului polar, în timp ce o creștere a gheții în Marea Okhotsk sprijină acest fenomen. Interacțiunea între scăderea gheții în nordul Europei și creșterea acesteia în regiunile estice amplifică slăbirea vortexului și crește probabilitatea unei ierni reci.
Un colaps al vortexului polar are loc atunci când vânturile stratosferice se inversează, iar vortexul se fragmentează. Acest fenomen poate perturba jetul de curent și aduce aer polar spre sud. În trecut, astfel de evenimente au dus la temperaturi scăzute și precipitații abundente în Statele Unite și Europa. În martie, de exemplu, s-a observat un astfel de colaps, când vortexul s-a divizat în două nuclee, iar efectele acestui fenomen s-au simțit până la sol.
Interacțiunea dintre o La Niña slabă, QBO estică și scăderea gheții marine în regiunile polare formează un „triunghi” de factori care favorizează slăbirea vortexului polar. Acest fenomen creează o iarnă mai rece, cu ninsori abundente în Statele Unite, Canada și Europa.