Facultăți transformate în fabrici de șomeri. Care sunt domeniile unde absolvenții își găsesc cel mai greu un loc de muncă

La nivel global, sunt numeroase facultăți ale căror specializări fie nu mai au căutare, fie numărul absolvenților depășește cu mult cererea, ceea ce înseamnă că mulți nu își găsesc de lucru în domeniul pe care l-au studiat.

Domeniile cu cea mai mare a rată a șomajului în lume sunt antropologia, fizica, designul grafic și, surprinzător poate, ingineria informatică.

Citește și Sindicaliștii din educație cer demisia ministrului Daniel David. ”De bulversarea fără precedent a sistemului de învăţământ se fac vinovaţi și președintele, și premierul”

Iată, mai jos, lista domeniilor cu cele mai mari rate ale șomajului în rândul absolvenților, potrivit unui studiu realizat la nivel mondial și mediatizat de Visual Capitalist.

Alte articole

Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR, îi avertizează pe români: ”Inflație mare + recesiune + șomaj mare. Executări silite, evacuări din locuințe în aprilie”

„Munca fantomă” ia amploare în China. Tinerii șomeri se prefac că au un loc de muncă și plătesc pentru a merge la birou

• Antropologie: 9,4 la sută
• Fizică: 7,8 la sută
• Inginerie Informatică: 7,5 la sută
• Artă comercială şi Design grafic: 7,2 la sută
• Sociologie: 6,7 la sută
• Chimie: 6,1 la sută
• Management: 5,6 la sută
• Relaţii internaţionale: 4,9% la sută

În România, 40 la sută dintre studenți renunță la facultate de teamă că nu s-au orientat către domeniul potrivit. Iar care nu renunță ajung, în multe cazuri, să constate tot că nu au făcut o alegere bună, pentru că nu reușesc să găsească un loc de muncă. Vorbim despre cei care termină facultăți precum Filosofie, Geografie sau Contabilitate. De pildă, în fiecare an, 10.000 de studenţi devin absolvenți de contabilitate, însă doar unul din zece lucrează în acest domeniu, notează antena3.

Tânărul Alexandru este un exemplu din categoria celor ”obligați” de contextul actual să aleagă pasiune şi stabilitate financiară.

„Am vrut aşa, de pasiune, la Facultatea de Desen, la Arte Plastice, dar n-ai loc de muncă acolo. Așa că m-am băgat pe inginerie, la Construcții, unde se primesc oferte de muncă și din anul trei, iar după absolvire e aproape garantat să fii angajat la o companie de inginerie”, spune el.

Nici marketingul nu este un domeniu în care absolvenții să-și găsească ușor un job.

”Majoritatea cunoștintelor mele încă sunt în facultate, dar ştiu persoane care au tot depus la diverse firme și nu au reușit nici până în prezent. În mare parte, marketingul e cu puține şanse de reușită”, a declarat o studentă.

Sunt însă şi facultăţi unde cam 80-90 la sută dintre absolvenţi se angajează rapid. Printre acestea, Medicina și Dreptul.

”Profesiile juridice vor rămâne atât prestigioase, cât şi benefice economic pentru cei care le practică”, explică decanul Facultății de Drept din Universitatea București, dr. Răzvan Dincă.

Există cerere considerabilă și pentru absolvenţii de Construcţii sau cei ai Politehnică, ultimii în plină ascensiune la noi, după un ”recul” în anii ’90.

”Dincolo de ei, tot ceea ce ţine de zona de digitalizare și competențe în inteligența artificială. Acesta sunt zonele în care încă nu sunt suficienți specialiști”, spune Ana Călugăru, reprezentant al unei platforme de joburi online.

Sociologul Ciprian Necula subliniază că, pentru găsirea unui job, cel mai mult contează cunoștințele. Acestea ajută la angajare chiar și în alt domeniu decât cel absolvit.

”Cunoștințele sunt mai importante decât viitoarea profesie. Ca sociolog, antropolog sau filosof poți lucra în foarte multe domenii ulterior: comunicare, marketing, relații sociale. Utilitatea nu înseamnă neapărat un loc de muncă, ci un set de cunoștințe pe care le acumulezi într-un domeniu anume și care îți vor folosi în orice alt domeniu”, explică Necula.

Citește și Românii încep să își scrie testamentul de la vârste din ce în ce mai tinere. Care este motivul pentru care fac acest lucru