Infractorii își dovedesc de fiecare dată ingeniozitatea când vine vorba de escrocherii, iar Radu Bucălae a dezăluit una dintre ultimele scheme care te pot lăsa fără bani. Una dintre cele mai noi tehnici de fraudare este cea în care ei pretind că sunt funcţionari bancarii şi sună pentru a anunţa clientul că i-a fost aprobat un credit bancar. Atunci când acesta spune că nu a contractat niciun împrumut, ţeparul îl avetizează că este victima unei „fraude” şi că are nevoie de datele lui personale şi financiare pentru a raporta infracţiunea.
Actorul Radu Bucălae a fost recent victima unei astfel de scheme și a înregistrat întreaga conversație, pe care a distribuit-o în mediul online.
La început, țeparul este foarte politicos şi începe cu întrebări generale, de tipul „unde lucraţi?”. În momentul în care actorul îl întreabă ce importanță are acest lucru în situaţia dată, escrocul îi explică pe un ton convingător şi „profesionist” că orice persoană căreia i se aprobă un credit trebuie să aibă un contract de muncă încheiat cu cel puţin 12 luni în urmă şi că are nevoie de datele lui pentru a sesiza Poliţia şi DIICOT în legătură cu această „fraudă”. În plus, el pretinde că informaţiile privind acest „credit” nu pot fi văzute decât în sucursala băncii de undeva din Moldova, în condiţiile în care actorul locuieşte la Bucureşti şi evident că nu are cum să ajungă la sediu în 50 de minute pentru a împiedica virarea banilor.
Conversaţia a continuat pe un ton „profesional” până când actorul, care a înţeles cu cine are de-a face, îi recomandă escrocului ca, atunci când va suna la poliţie să le dea autorităţilor şi adresa sa reală, pentru a fi arestat pentru fraudă.
Bărbatul susține că și el și-a dat seama că a fost prins în momentul în care actorul Radu Bucălae îi dă de înțeles că știe că stă de vorbă cu un escroc.
„Am experiență, bă, prostule, și-mi dau seama când vorbește adevărat”.
De bună-credinţă, Radu Bucălae îi recomandă să se apuce de muncă, aşa cum face orice om normal.
„Tu crezi că noi muncim aşa, doar online? Că stăm doar pe telefon?”, îi răspunde escrocul. „Muncim şi în viaţa reală, fizică. Trecem pe lângă voi pe stradă şi nu ştiţi că v-au dispărut banii din cont”, continuă acesta.
„Tu numeşti hoţia o muncă?” continuă actorul, atrăgându-i atenţia că nu este în regulă să le furi oamenilor banii din cont.
Scuza escrocului este halucinantă: „Aicea ar merge o chestie mică, un amănunt… Adică, noi nu fraudăm persoanele care, nu ştiu, au dizabilităţi sau au o problemă în familie sau ceva de genul ăsta. (…) În România sunt foarte mulţi care fură statul. Majoritatea care sunt fraudaţi…ei nimeresc în plasă”.
Escrocul a avut un răspuns halucinant în momentul în care actorul l-a întrebat ce vină avea el dacă acum ar fi căzut în plasa schemei: „Așa a vrut Dumnezeu!”
Săptămâna trecută Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Poliția Română și Asociația Română a Băncilor (ARB) au transmis public un avertisment chiar în legătură cu acest nou timp de fraudă.
„În ultimele zile, este activă o campanie care se folosește de numele unor bănci pentru apeluri false (spoofed) în care atacatorii apelează potențiale victime și se prezintă drept angajați ai acestora.
În actuala variantă de campanie frauduloasă, persoana apelată telefonic este anunțată că i s-a aprobat creditul solicitat.
Primul instinct este acela de a reacționa rapid și de a efectua demersurile necesare pentru anularea acestei acțiuni. Atacatorii mizează pe acest aspect încă de la început, și anume pe activarea rapidă a emoției, pentru a evita ca interlocutorul să acționeze cu calm la telefon și să pună întrebările logice în acest caz, ori să facă verificări suplimentare, pe un alt canal de comunicare, cu banca sau cu autoritățile.
Din momentul în care persoana apelată anunță că nu a efectuat vreo cerere pentru acordarea unui credit, atacatorii îi spun că în acel caz este cel mai probabil vorba despre o «fraudă» și că vor avea nevoie de anumite date personale, date de autentificare, respectiv date bancare, pentru a face demersurile necesare raportării presupusei „fraude” și pentru a recupera eventualele sume pierdute”, se precizează în comunicatul de presă, potrivit Adevărul.
Citește și: Sindicatele se revoltă: E inechitabil ca pensionarii să plătească CASS, dar deținuții nu!
Potrivit comunicatului publicat de DNSC, trebuie să ai in vedere următoarele lucruri: