Cât rezistă, de fapt, un bloc. Ce trebuie să ştii despre siguranţa construcţiilor vechi

Durata medie de viață a unui bloc de locuințe este de aproximativ 50 de ani, susţin specialiștii în construcții. Depășirea acestui prag nu înseamnă automat că imobilul devine inutilizabil, dar apar probleme structurale care se pot agrava în lipsa unor lucrări de întreținere sau consolidare. Chiar dacă reparațiile pot prelungi funcționarea, nu există garanții pentru o utilizare sigură pe termen nelimitat, scrie Playtech.

Astfel, blocurile ridicate în perioada comunistă ajung în zilele noastre la limitele lor funcționale, iar multe necesită evaluări tehnice riguroase și intervenții urgente. După 50-60 de ani, siguranța lor nu mai este garantată, iar costurile de întreținere pot crește considerabil.

Unul dintre cele mai importante elemente ale unei clădiri este betonul armat, materialul pe care se bazează întreaga structură. Acesta are o evoluție în timp bine documentată:

• 0–28 zile: atinge rezistența de proiectare (100%);
• 1–10 ani: poate depăși această rezistență, ajungând până la 110–120%;
• 20–30 ani: încep să apară semne de degradare, în special în medii expuse la umiditate, săruri sau cicluri de îngheț-dezgheț;
• 50–100 ani: degradările devin evidente, iar fără întreținere, structura poate deveni instabilă.

Alte articole

Este obligatoriu pentru toţi românii care stau de bloc! Se trece la întreţinere după trei luni, proprietarii nu pot refuza!

Asociația de proprietari îi taxează lunar dublu pe românii care dețin apartamente. Chiriașii nu sunt obligați să plătească nimic

Citeşte şi: Este obligatoriu pentru toţi românii care stau de bloc! Se trece la întreţinere după trei luni, proprietarii nu pot refuza!

Pe de altă parte, durata de viață a unei clădiri este influențată de mai mulți factori fizico-chimici, printre care:

• carbonatarea betonului: dioxidul de carbon din aer reacționează cu hidroxidul de calciu din beton, reducând pH-ul și favorizând coroziunea armăturii metalice;
• atacul chimic: sulfații, clorurile și acizii pot penetra betonul, afectând coeziunea acestuia;
• ciclurile de îngheț–dezgheț: cauzează expansiuni și fisuri interne;
• reacția alcali–silice (ASR): apare în unele tipuri de agregate și duce la microfisuri și umflături în beton

Aceste procese sunt lente, dar ireversibile. Fără intervenții și întreținere constantă, orice clădire este expusă riscului de a deveni nesigură.

Citeşte şi: Ce se întâmplă cu spaţiile comerciale de la parterul blocurilor. S-a schimbat legea!

Din motivele de mai sus, deși pare o alegere convenabilă, cumpărarea unui apartament într-un imobil vechi implică riscuri importante. Pentru a evita probleme majore, se recomandă verificarea anului construcției și a eventualelor lucrări de consolidare, consultarea unui expert tehnic pentru evaluarea structurii, estimarea costurilor viitoare de întreținere și luarea în calcul a riscului relocării.

Pracftic, investiția într-o locuință veche poate fi atractivă, dar trebuie însoțită de o evaluare serioasă a stării tehnice pentru a evita surprizele neplăcute.