A noua zi de proteste, sindicatele din învăţământ cer „Demisia” ministrului Educaţiei. Anul şcolar începe cu un mare miting: ”Vom boicota începutul anului şcolar”

Sindicatele din Educaţie continuă protestele pentru a noua zi şi pichetează chiar în acest moment sediul ministerului. Ei le cer guvernanţilor să revină asupra măsurii creşterii normei didactice.

UPDATE: Sindicaliştii din Educaţie s-au întâlnit cu premierul Ilie Bolojan – Anunţă că vor boicota începerea anului şcolar, iar protestele se vor amplifica 

Sindicaliştii din Educaţie s-au întâlnit, luni, cu premierul Ilie Bolokan pentru a discuta despre nemulţumirile pe care le-au produs măsurile adoptate pentru reducerea deficitului bugetar, iar la final au anunţat că premierul i-a ascultat, dar nu a părut că a şi auzit ce au avut de spus. În aceste condiţii, liderii sindicali au transmis că vor boicota începerea anului şcolar.

Sindicaliştii din Educaţie protestează şi luni, nemulţumiţi de măsurile adoptate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar. Ei cer demisia ministrului Educaţiei, Daniel David.

Alte articole

Haosul în Educaţie continuă. Schimbări la evaluările naţionale pentru clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a

Mesajul unei eleve olimpice pentru ministrul Educației după ce a rămas fără bursă de excelență: ”Haideți să prețuim sacrificiul elevilor din România”

Acţiuni de pichetare vor avea loc şi în zilele de marţi şi miercuri. Luni, liderii sindicali s-au întâlnit cu premierul Ilie Bolojan pentru a-şi prezenta nemulţumirile, iar la final au precizat că premierul i-a ascultat, dar nu a părut că a şi auzit ce au avut de spus.

”Vom boicota începutul anului şcolar”, au transmis liderii sindicali.

Aceştia au transmis că la 1 septembrie începe anul şcolar, dar se va stabili calendarul protestelor şi dacă vor începe sau nu cursuzile în 8 septembrie, aşa cum ar trebui.

Sindicaliştii avertizează că protestele vor continua şi vor avea o amploare din ce în ce mai mare.

Principalele nemulțumiri vizează măsuri recente considerate abuzive: majorarea normei didactice cu două ore săptămânal, reducerea numărului de școli prin comasări masive – care ar putea duce la concedieri în rândul personalului auxiliar și administrativ – și scăderea tarifelor pentru plata cu ora.

O nouă acțiune de amploare este anunțată pentru 8 septembrie, chiar în prima zi de școală. Potrivit liderilor sindicali, în marșul de la București sunt așteptați peste 30.000 de angajați din sistemul educațional.

Printre cele mai controversate decizii se numără modificarea normei de predare pentru profesorii din preuniversitar, care va crește de la 18 la 20 de ore pe săptămână. Sindicaliștii spun că măsura nu are precedent și va supraîncărca activitatea dascălilor.

Ilie Bolojan: „Va fi mai multă muncă pentru aceeași bani. Aceasta este realitatea”

Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, au discutat luni, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Federației „Spiru Haret” și Federației „Alma Mater” despre efectele noilor măsuri aplicate în sistemul de educație.

Consultările au vizat modul de implementare și efectele recentelor măsuri din educație, precum creșterea normei didactice de predare cu două ore pe săptămână, mărirea numărului de elevi la clasă, modificarea tarifului pentru plata cu ora și schimbările în finanțarea sistemului de învățământ.

„Este important să avem o discuție corectă, în care fiecare să ne susținem punctul de vedere. Măsurile luate de Guvern sunt fundamentate pe posibilitățile pe care le are în prezent bugetul României și pe realitățile din sistemul educației”, a afirmat Bolojan.

Prim-ministrul mai spune că majorarea normei didactice cu două ore săptămânal, respectiv de la 18 la 20 de ore pe săptămână, plasează România în media europeană.

„Va fi mai multă muncă pentru aceeași bani. Aceasta este realitatea. Suntem însă deschiși să facem simplificări în sistemul de învățământ pentru ca timpul și energia cadrelor didactice să se concentreze asupra actului educațional”, a menționat prim-ministrul Ilie Bolojan.

Premierul a cerut Ministerului Educației să analizeze implementarea noilor reglementări și să propună soluții pentru eventualele probleme. La întâlnire au participat și secretarii de stat din Ministerul Educației și Cercetării, Sorin Ion și Gigel Paraschiv.

Sindicatele nu cedează: „Jos ministrul chiulangiu!”

Totodată, clasele vor deveni mai aglomerate: la gimnaziu, numărul maxim de elevi crește la 28, la liceu la 30, iar în ciclul primar vor putea fi până la 24 de elevi într-o clasă.

Directorii de școli nu sunt nici ei ocoliți de modificări: aceștia vor fi obligați să susțină cel puțin 10 ore de predare săptămânal, în loc de cele 6 prevăzute anterior prin derogare.

Nemulțumiri apar și în cercetare: bugetele pentru personalul din institutele naționale de cercetare rămân înghețate la nivelul anului 2025 și nu vor putea fi majorate în 2026.

Profesorii nu renunţă la proteste, în timp ce Ilie Bolojan nu renunţă la reforma din Învăţământ. Luni, în a noua zi de manifestaţii, protestatarii purtau pancarte cu mesaje precum „3 ceasuri rele pentru educație!”, „Pe cine nu lași repetent îți comasează clasele și îți mărește norma!!!” sau „Ne batjocoriți și îi ziceți reformă”.

„Jos ministrul chiulangiu” și „Rezistăm, nu cedăm” au scandat, de asemenea, participanții la demonstrație.

Inițial, sindicatele anunțaseră proteste în fiecare zi de lucru până miercuri 6 august, urmate de pichetări în zilele de miercuri până la începutul lunii septembrie. Însă manifestații au fost organizate și pe 7 și 8 august, apoi luni, 11 august.

Nemulțumirile și cerințele formulate de sindicate înainte să declanșeze protestele de la sediul MEC:

1. Creșterea normei didactice de predare cu 2 ore – acesta este măsura cu consecințele cele mai grave asupra cadrelor didactice. Realitatea din majoritatea școlilor ne arată că vor fi profesori titulari care vor intra în restrângere de activitate și profesori suplinitori calificați care, foarte probabil, nu își vor mai găsi un loc de muncă. Referitor la profesorii titulari, există riscul major ca aceștia să nu-și mai primească salariile întregi, asta pentru că va fi imposibil să li se asigure norma completă de 20 de ore. A le acorda acestora „șansa“ de a primi 2 ore, pentru completare, la distanțe apreciabile este cinism. Este posibil ca cheltuielile pentru navetă să fie mai mari decât contravaloarea celor 2 ore. De asemenea, mărirea normei de predare va însemna mărirea sarcinilor de muncă, pe lângă celelalte îndatoriri profesionale, ceea ce va conduce la creșterea presiunii psihice. Totodată, este complet greșit și faptul că a fost eliminată facilitatea de a se diminua, cu 2 ore, norma de predare pentru profesorii care au gradul didactic I și o vechime peste 25 de ani. În timp ce în multe țări norma didactică de predare pentru profesorii cu vechime este diminuată chiar la jumătate, restul orelor fiind dedicate pentru a îndruma profesorii tineri, la noi nu mai este nici o diferență între un profesor debutant și unul care este la final de carieră.

2. Comasarea a sute de unități de învățământ – va conduce la concedieri de personal didactic auxiliar și chiar administrativ.

3. Creșterea efectivelor de elevi în clasă – va conduce la revenirea la efectivele de elevi/preșcolari  „istorice“ și, evident, la comasări de grupe/clase, având drept consecință scăderea calității actului educațional și reducerea numărului de posturi/norme.

4. Scăderea dramatică a tarifului pentru plata cu ora  – va conduce la imposibilitatea atribuirii orelor rămase libere în regim de plata cu ora, din cauza remunerației derizorii (scăderea cu peste 50% a tarifului orar). Se va ajunge la situația aberantă ca o oră prestată de un profesor la început de carieră să fie plătită la fel cu tariful orar al unui muncitor necalificat. Sunt specializări și discipline deficitare în resursa umană. Cine va presta aceste ore, în regim de plata cu ora?

5. Creșterea obligației de catedră  pentru directori și inspectori – va conduce la imposibilitatea practică și obiectivă de desfășurare a activității de către personalul de conducere, de îndrumare și control (atât activitatea la catedră, cât și cea specifică funcției).

6. Subfinanțarea învățământului superior din România, prin neactualizarea costului standard pe student echivalent, decizie care poate conduce la concedieri colective sau chiar la închiderea unor universități.

7. Subfinanțarea instituțiilor de cercetare, în actualul context geopolitic european, prin neactualizarea costurilor necesare pentru resursa umană și utilități, pentru menținerea și dezvoltarea infrastructurii, instituții de importanță deosebită pentru buna funcționare a educației și cercetării.

8. Subfinanțarea bibliotecilor centrale universitare, prin neactualizarea costurilor cu resursa umană și utilități, instituții de importanță deosebită pentru buna funcționare a Educației.

În luarea acestor măsuri fără precedent pentru învățământ și în special pentru învățământul preuniversitar, un rol foarte activ l-a avut ministrul educației și cercetării, domnul Daniel David. În marea majoritate a declarațiilor publice, domnul ministru a lovit în sistemul de învățământ și în salariații acestuia, unele dintre aceste declarații fiind chiar diversioniste.

Sindicatele au mai multe revendicări. Reamintim o parte dintre acestea:

• „Norma didactică de predare în România este sub media Uniunii Europene”. FALS! Conform cercetătorilor de la Institutul de Științe ale Educației, norma de predare este de 18 ore pe săptămână în România, ceea ce plasează țara noastră la nivelul mediu al normei europene.
• „Educația are o contribuție mare la deficitul pe care îl avem”. Altfel spus, cu o finanțare de aproximativ 3% din PIB, în condițiile în care media finanțării educației în Uniunea Europeană este de aproximativ 4.7% din PIB, educația a dat peste cap deficitul bugetar. Să ne amintim că domnul Mircea Miclea și-a dat demisia din funcția de ministru al educației pentru faptul că educației nu i s-a dat 5% din PIB. În concepția domnului ministru Daniel David, educația poate fi performantă și dacă este subfinanțată.
• „Dacă dorești să fii titular al sistemului, atunci n-ai cum să rămâi foarte mult legat de o școală”. Altfel spus, dacă în școala unde ești titular nu ți se pot asigura cele 20 de ore de predare, mergi unde găsești, adică la 30-40 km. Ce vor face cadrele didactice cărora nu li se pot asigura cele 20 de ore, fiind titulari în 2-3 școli? Vor mai adăuga încă o școală și vor sta în mijloacele de transport mai mult decât stau în fața elevilor.
• „Elevii olimpici de nivel internațional își permit să-și dea o bursă de merit în fiecare lună, din premiul unic de 1000-4000 de euro pentru medalia obținută”. Dacă așa este tratată elita elevilor din România, nu este de mirare că majoritatea acestor olimpici își continuă studiile universitare în alte țări și nu se mai întorc în România.
• „Plata cu ora în învățământul preuniversitar trebuie să fie definită rațional și decent. În prezent nu se raportează la tot timpul de lucru și are o valoare prea mare față de ora din norma de bază”. Altfel spus, dacă un profesor are salariul pentru o oră de predare din norma de bază de 100 de lei, conform prevederii din Legea 141/2025 ar urma să primească mai puțin de 50 de lei pentru o oră plătită în regim de plata cu ora, chiar dacă pentru pregătirea acestei ore este nevoie de același efort. Și să nu uităm că și la aceste ore elevii primesc teste care trebuie corectate și discutate cu elevii. Mergând după aceeași logică cu a „specialiștilor” care au propus această aberație, profesorii care au ore în regim de plata cu ora ar putea spune că o astfel de oră nu durează 50 de minute, ci 20 de minute, și că se parcurge doar 45% din materia cuprinsă în programa școlară.

„Propunem tuturor cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar să fie solidare şi să boicoteze toate evenimentele/acțiunile pe care Ministerul, inspectoratele școlare şi unităţile de învăţământ le organizează pentru implementarea măsurilor din Educație”, se arată într-o adresă FSLI consultată de Edupedu.ro.