Plata pensiilor în rate a stârnit haos în România şi furtună pe scena politică

Plata în rate a pensiilor private a stârnit haos încă de când a fost pus în transparență proiectul. Vineri, după ședința de Guvern în care Executivul a decis amânarea aprobării proiectului de lege care prevede plata eșalonată a pensiilor private pe o perioadă maximă de 120 de luni, stabilind că suma lunară nu va fi mai mică de 1.281 lei cât este în prezent indemnizația socială, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, a ținut să sublinieze de ce este necesar acest sistem de plată eșalonat.

Întrebat ce ar trebui să înțeleagă românii din proiectul de lege privind plata eșalonată a pensiilor private, Petrescu a răspuns: „M-aş raporta la români sau contribuabili, aşa aș prefera să-i denumesc şi sunt preocupat de cei tineri care astăzi intră în sistem şi pot avea un risc mai ridicat dacă vom continua să perpetuăm o legislaţie care permite retragere integrală la un moment dat, astfel încât trebuie să găsim o medie în care absolut toţi românii sau toţi contibuabilii şi participanţii să aibă garantate veniturile din fondurile acumulate. E foarte important să vă spun când spunem de sume integrale, media de acumulare pe cont individual pe pilonul 2 este 19.900 de lei”.

Noua lege privind plata pensiilor private rămâne în aer. Proiectul a fost amânat pe termen nelimitat

Riscul „mai ridicat” al tinerilor care abia au intrat în sistem de a nu avea garanția că-și vor primi banii înapoi acumulați în fondurile de pensii a stârnit o puternică îngrijorare în rândul românilor, îngrijorare care s-a dorit a fi risipită în conferința de presă susținută luni de administratorii de pensii private.

Alte articole

Noua lege privind plata pensiilor private rămâne în aer. Proiectul a fost amânat pe termen nelimitat. Ce spune Mugur Isărescu

Daniel Zamfir (PSD), despre Pilonul II de pensii: „Proiectul este asumat de premierul Ilie Bolojan, este o condiție pentru aderarea României la OECD”. PSD nu susţine proiectul în forma actuală

APAPR: Chiar dacă plățile sunt egale cu contribuțiile tot vor fi bani

Radu Crăciun, președintele Asociației Pensiilor Private din România (APAPR – organizația care reprezintă administratorii de pensii private Pilonul II și Pilonul III) a explicat că, în 2025, contribuţiile care intră sunt „undeva la 22 de miliarde de lei”, în timp ce plăţile care se fac astăzi sunt „de 2 miliarde de lei”.

„Este discrepanţă mare între volumul contribuţiilor şi cel al pensiilor. Sigur, se va mai schimba. Dar intrările de bani vor fi suficiente pentru a face plăţile chiar şi în acel vârf de plată. Posibil ca valoarea activelor să se plafoneze, pentru că intrările vor egala plăţile, dar nu se pune problema de a rămâne fără bani”, a arătat Crăciun, adăugând că, potrivit estimărilor, vârful de plată va fi în 15 ani.

Despre acest „vârf de plată” vorbise și şeful ASF, vineri, spunând însă că va fi peste 5 ani, adică atunci când încep decreţeii să iasă la pensia pentru limită de vârstă (femeile ies la 63 de ani în 2030, iar bărbaţii născuţi în 1967 se pensionează la 65 de ani, în 2032).

Adrian Negrescu: Unii și-au luat comisioane, alții au fost pur și simplu indolenți

De la politicienii care s-au perindat la putere în ultimii 15 ani, la administratorii fondurilor de pensii și conducerea ASF, cu toții pare că încearcă să își ascundă lipsa de acțiune în a reglementa așa cum este normal acest Pilon II, a declarat pentru „Adevărul” analistul Adrian Negrescu.

Potrivit acestuia, faptul că și acum, după atâția ani, „continuă să se contrazică în declarații, arată în mod evident că sistemul nu funcționează așa cum trebuie, că nu oferă siguranța de care contribuabilii au nevoie”.

„Ezitările, bâlbâielile și scuzele oficialilor implicați în reglementarea Pilonului II demonstrează că ori nu au habar, ori au fost direct interesați în a menține acest sistem într-o zonă obscură, fără reglementări foarte clare. Unii și-au luat comisioane, alții au fost pur și simplu indolenți.

Oamenii trebuie să înțeleagă un lucru foarte clar. Că pensia pe Pilonul 2 nu funcționează precum un depozit bancar în care depui banii și îi scoți când vrei tu. Și chiar dacă ar funcționa așa, sumele din această pensie administrată de privat sunt foarte mici. În medie, vor strânge în conturile lor pe pilonul 2 undeva la 5000-6000 de euro. Scoateți CASS-ul, impozitul și veți vedea că suma este foarte mică și de aceea nu reprezintă soluția minune pentru a avea o bătrânețe stabilă din punct de vedere financiar”, a declarat Negrescu.

Pilonul II aduce 50 euro în plus pensiei de stat, care va fi 30% din salariu

În ce privește cuantumul pensiei lunare virate din Pilonul II, Negrescu a spus că ar fi circa 50 de euro, care se adaugă pensiei de stat. „Împărțiți la 10 ani și veți vedea că pensia pe pilonul II va aduce un plus în jur de 50 de euro la pensia de pe pilonul 1. Iar ca să vă faceți un calcul și mai simplu gândiți-vă cât aveți salariu net acum și 30% din el va reprezenta, în medie, pensia pe care o veți primi la sfârșitul perioadei active.

Dacă nu vreți să deveniți asistați social la bătrânețe, soluția este să investiți într-o pensie pe pilonul III, cu acumulare de capital, sau să investiți în alte locuri care să vă aducă bani la bătrânețe (acțiuni la bursă, titluri de stat, aur, imobiliare etc.)

Citește și ASF le transmite românilor unde pot să-şi verifice fondul de pensii private. Câţi români s-au interesat până acum

Pilonul II este, în esență, doar o perdea de fum menită să acopere dezastrul din Pilonul 1, acolo unde, în următorii 10 ani, se va ajunge la un adevărat fiasco financiar odată cu ieșirea la pensie a peste 1 milion de români, decrețeii. Deja, în 2025, am ajuns să plătim pensii de 190 miliarde lei în condițiile în care încasăm din taxele pe venit undeva la 120 de miliarde.

Dacă nu vor reduce taxele pe muncă, dacă nu vor stimula crearea de joburi, dacă nu vor stimula oamenii să se angajeze și să plătească taxe pentru pensii, sistemul de pensii din România riscă să facă implozie în orizontul următorilor 10-15 ani”, a adăugat analistul.

În forma sa inițială, proiectul de lege prevedea două tipuri de fonduri prin care se poate încasa pensia din pilonul II: retragere programată și pensia viageră. În cazul retragerii programate, participantul primește, timp de 10 ani, o pensie lunară fixă, egală cu indemnizația socială pentru pensionari, actualizată anual. Această pensie este plătită până când se consumă toți banii din contul personal, iar dacă beneficiarul moare înainte de epuizarea banilor, moștenitorii vor primi ce a rămas în cont. Este permisă și o retragere inițială unică, de maximum 25% din suma totală.

A doua opțiune este pensia viageră, care presupune plăți lunare pe toată durata vieții, indiferent cât trăiește și chiar dacă banii pe care acumulați inițial în cont s-au terminat.

În ce privește perioada de plată, de maximum 10 ani, președintele ASF, Alexandru Petrescu, a explicat că era necesară pentru că „ne îndreptăm la un vârf de sarcină în 2030”. „Vârful de sarcină” la care face referire șeful ASF este cel în care sute de mii de români născuți în anii 1967 – 1969 (așa-numiții Decreței) vor putea ieși la pensie.

Pe de altă parte, Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) afirmă că proiectul de lege pentru plata pensiilor private nu ține cont de interesele participanților, ci de cele ale industriei, iar mulți dintre contribuabili nu vor apuca să se bucure de banii acumulați.

Afirmația AURSF a venit în condițiile în care, în expunerea de motive a proiectului de lege este menționat că speranța de viață a femeilor este în prezent de 79,2 ani pentru femei și 71,3 ani pentru bărbați, rezultând o rată combinată de 75,1 ani.

Asta înseamnă că un bărbat care iese la pensie la 65 de ani nu apucă să-și ia toată pensia privată, decât dacă trăiește mai mult decât speranța de viață de 71,3 ani.

Codîrlașu: Plata eșalonată a pensiilor private trebuie protejată de inflație

Adrian Codîrlașu, președintele CFA România a explicat pentru „Adevărul” care sunt plusurile și minusurile proiectului de lege privind plata pensiilor private în cele două modalități, respectiv retragerea programată a fondurilor pe o perioadă de maximum 10 ani sau pensia pe viață plătită prin pensia viageră.

„Indemnizația socială de 1.281 lei la care se face referire în proiectul de lege este suma minimă care poate fi plătită lunar, timp de 10 ani. Dacă participantul a strâns în fondurile de pensii private o sumă mai mare, atunci i se poate vira lunar chiar și 3.000 de lei.

Durata de 10 ani nu este obligatorie, banii pot fi virați lunar și în mai puțin timp, dacă fondurile sunt mai mici”, a declarat penru „Adevărul” Adrian Codîrlașu.

Acesta a explicat, de asemenea, că banilor strânși în fondurile de pensii private li se adaugă o dobândă, care ar trebui să fie mai mare decât inflația.

„Vă dau un exemplu: când din suma totală de plată, adică banii strânși în fondurile de pensii private, administratorul virează o rată, a doua a treia și așa mai departe, în sold rămân niște bani, care vor fi epuizați în niște ani. La acest sold administratorul va plăti dobândă de piață monetară sau ca la titlurile de stat.

Problema este că aceste dobânzi ar trebui să fie mai mari decât inflația, iar acest lucru nu este reglementat. Pe termen scurt nu este o problemă, dar pe termen lung, banii participanților la fondurile de pensii private trebuie protejați de inflație”, a declarat președintele CFA.

La rândul său, profesorul de economie Bogdan Glăvan, a explicat că plata eșalonată a pensiilor private este un lucru firesc, pentru că pensiile private au fost gândite ca o completare a pensiilor de stat.

„Nu consider că se încalcă vreun drept. Care e natura Pilonului 2? Să acționeze complementar cu Pilonul 1, adică să completeze pensia de stat, diferența fiind aceea că pensia din P2 se obține pe principiul investirii/acumulării, nu al redistribuției între generații ca la P1. Să nu uităm: contribuția la P2 este obligatorie, este o parte din CAS. Pilonul 2 nu e Pilonul 3. Într-un sistem cu adevărat liber, firesc este ca detaliile contractului să fie agreate între părți și, dacă oamenii vor să scoată toți banii la o anumită dată, atunci să poată face asta fără ca legiuitorul să-i împiedice. Însă P2 este obligatoriu, scopul lui este tocmai acela de a asigura o pensie suplimentară, de a ne proteja pe durata vieții când nu vom putea munci. Ca atare, e absolut normal ca fondurile din pensiile private să se elibereze în tranșe, precum Pilonul”, a declarat profesorul de economie Bogdan Glăvan pentru „Adevărul”.

Din perspectivă juridică, dreptul de proprietate nu este anulat, deoarece fondurile rămân în patrimoniul participantului sau al moștenitorilor, a precizat pentru „Adevărul” avocatul Marius Stanciu, partener fondator al societății Buju Stanciu & Asociații.

„Ceea ce se restrânge este libertatea imediată de dispoziție, justificată de stat prin interesul general de a asigura un venit constant pe termen lung. Modelul nu este izolat, ci se regăsește și în alte state europene, unde retragerea integrală nu este permisă.

Criticabil rămâne însă caracterul brusc al schimbării, care modifică „din mers” regulile pentru cei ce au contribuit zeci de ani sub alte premise. Deși aplicarea va fi doar pentru viitor, mulți se apropie de pensionare cu planuri financiare bazate pe posibilitatea retragerii integrale sau pe perioade mai scurte de plată. Această ajustare poate fi percepută ca o limitare a așteptărilor legitime și poate genera discuții privind echitatea și predictibilitatea cadrului legislativ. Probabil vom asista la o analiză a proiectului de lege la Curtea Constituțională, care va analiza dacă s-a încălcat principiul predictibilității și securității juridice”, a precizat avocatul Marius Stanciu.

Modificările propuse privind plata pensiilor private – fie printr-o plată programată pe 10 ani, fie prin varianta pensiei viagere – trebuie analizate inclusiv din perspectiva principiilor de drept constituțional și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, a explicat la rândul său Oana Dinu, avocat partener al Casei de avocatură Demsorean Popescu Dinu și Asociații

„Discuția nu vizează oportunitatea politică a acestor măsuri, ci compatibilitatea lor cu drepturile individuale consacrate de Constituție și de Convenția Europeană.

Un prim reper juridic este principiul neretroactivității legii civile, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție. Orice modificare care afectează situațiile juridice deja formate – cum sunt contribuțiile efectuate într-un sistem de pensii private în baza unui cadru legal anterior – trebuie analizată atent, întrucât poate afecta drepturi câștigate.

De asemenea, este relevant conceptul de „așteptare legitimă”, prevăzut de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană. Participanții care au contribuit în baza unor norme clare pot avea o așteptare legitimă că vor beneficia de sumele acumulate în condițiile cunoscute”, a declarat avocatul Oana Dinu pentru „Adevărul”.

Pe de alta parte, a adăugat aceasta, trebuie avut în vedere că, în domeniul politicilor fiscale și sociale, statele dispun de o marjă largă de apreciere, recunoscută inclusiv de Curtea de la Strasbourg.

„În acest context, statul are atât rolul de reglementator, cât și responsabilitatea de a se asigura că participanții ajung efectiv să beneficieze de pensia privată pe durata vieții.

Politicile publice, oricât de necesare, trebuie să fie compatibile cu angajamentele constituționale și internaționale, pentru a asigura echilibrul între interesul general și protejarea drepturilor individuale”, a încheiat avocatul.

Grindeanu, despre proiectul referitor la Pilonul II: În forma actuală, nu e o formă care să fie susţinută de către PSD

Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunţat, luni, că formaţiunea nu susţine forma actuală a proiectului care vizează modificarea Pilonului II de pensii.

Grindeanu a fost întrebat, luni, despre proiectul care prevede modificarea Pilonului II de pensii şi a afirmat: ”În mod clar, despre Pilonul 2, legea în forma actuală nu e o formă care să fie susţinută de către PSD”.

El a atrans atenţia că, oricum, PSD va discuta despre aceste proiect abia după ce primele două condiţii pe care le pune pentru a reveni în coaliţie vor fi îndeplinite – reducerea privilegiilor şi prioritizarea investiţiilor, după o discuţie clară despre buget şi rectificarea bugetară.

Guvernul pregăteşte modificări substanţiale în ceea ce priveşte administrarea pensiilor private şi plata acestora. Una dintre cele mai importante constă în faptul că, dacă până în prezent contribuabilii la pilonul de pensii administrate privat puteau solicita retragerea integrală a sumei cotizate de-a lungul anilor, propunerile discutate în Guvern sunt ca beneficiarul să poată solicita doar 25% din suma cotizată, urmând ca restul să fie plătit în tranşe lunare.