Mugur Isărescu, anunţ despre banii românilor: „Consumul e în scădere, avem o cocoaşă frumuşică, recesiunea va fi greu de evitat”. Intervenţia BNR vine după ce inflaţia a avut un salt spectaculos

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, va prezenta, marți, Raportul trimestrial asupra inflației. Potrivit unui comunicat de presă al Băncii Naționale a României, rata anuală a inflației va consemna un amplu salt în trimestrul III din 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării cotelor de TVA și accizelor, de la 1 august, iar în următoarele trei trimestre se va reduce relativ lent și pe o traiectorie fluctuantă, considerabil mai ridicată decât cea din proiecția precedentă.

UPDATE: „Am intrat într-o situație de deficit de cerere agregată cu așteptări de creștere a deficitului. Așteptările de creștere a economiei nu sunt deloc pozitive. Principalul factor care duce în jos cereea internă este încetinirea creșterii consumului. Este esențială o creștere a absorției fondurilor europene”, a spus Isărescu.  Potrivit guvernatorului, inflația se va îndrepta către un maxim de 9,7%, de două ori mai mare decât la finalul anului trecut, în contextul în care doar șocul creșterii TVA a fost de 1,6 puncte din cele 7,8 puncte cât a fost inflația anualizată în iulie, iar accizele au mai câmtărit 0,4%. Deci creșterea taxelor au adus 2 puncte de inflație în plus.

Pe de altă parte, guvernatorul arată că un impact pozitiv asupra inflației a avut scăderea costului cu forța de muncă, mai ales pe fondul afluxului de muncitori străini. Vestea cea mai proastă este că recesiunea va fi greu de evitat, în condițiile în care consumul este în continuă scădere. ” Să vedem în ce măsură putem evita recesiunea. Cel mai important factor va fi absorția fondurilor europene”, a mai spus guvernatorul.

Alte articole

Cât va ţine criza în România. Mugur Isărescu a testat cu „nazometru” şi dă un verdict optimist

Mugur Isărescu (BNR), categoric despre trecerea la euro: „Am renunțat. Din 2018 nu am mai putut colabora cu Guvernul”

Principalele declarații ale guvernatorului, via economica.net

• Costurile cu forța de muncă au fost unul din factorii de presiune.

• Costurile alimentare au alimentat și ele inflația. Potrivit FAO, există materii prime la prețuri record

• Bunurile nealimentare au înregistrat condiții benigne. Tendința curentă pare să redevină descrescătoare

• În premieră după 4-5 ani am intrat într-un deficit de cerere agregată, cu așteptări de adâncire a acestui deficit (asta aduce presiuni în sensul scăderii inflației)

• Principalul factor care duce în jos cererea internă este consumul intern

• Este esențială atragerea fondurilor europene

• Deficitul contului curent a continuat să se adâncească

• Cursul de schimb a fost folosit ca o ancoră privind stabilitatea financiară. Am avut și acel episod de ieșire de capitaluri din perioada electorală. Am reușit să-l stabilizăm și acum e la un curs de echilibru

• Avem cea mai mare primă de risc din regiune

• Impactul măsurilor fiscale asupra inflației pe care l-am calculat săptămâna trecută este de circa 4 puncte procentuale

• Avem 3 șocuri majore pe care le vom resorbi dacă evităm efectele secundare

• În septembrie vom avea un vârf de 9,6-9,7% a inflației, iar la finalul anului viitor va intra în țintă

• De credem asta? Pentru că politica fiscală își va face de data asta datoria. În timp, resorbirea presiunilor inflaționiste va fi puternică

• Combinația de măsuri trebuie făcută astfel încât să continuăm consolidarea fiscală, să dăm jos inflația și să încercăm să evităm recesiunea. Evitarea recesiunii poate fi făcută prin atragerea mai multor bani europeni

• Nu cred că anul acesta BNR va modifica dobânda-cheie. Sperăm să nu facem asta. Ar fi bine să avem un grad de coeziune socială care să nu ne oblige să luăm asemenea măsuri. Pentru că aceste decizii fiscale au fost dureroase

• Stabilitatea politică și un anumit grad de pace socială sunt esențiale

Consiliul de Administrație al BNR a analizat și aprobat, în ședința de politică monetară de vineri, și Raportul asupra inflației, ediția august 2025, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Cseke Attila anunţă concedieri, noi taxe şi lista ruşinii: Dronele vor măsura imobilele nedeclarate la Fisc şi construite fără autorizație

„În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2025, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflaţiei va consemna un amplu salt în trimestrul III 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor, iar în următoarele trei trimestre se va reduce relativ lent şi pe o traiectorie fluctuantă considerabil mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă. Ea va cunoaşte însă o corecţie descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea impactului inflaţionist direct al celor două şocuri pe partea ofertei, şi va descreşte apoi gradual, reintrând şi coborând tot mai mult în interiorul intervalului ţintei spre finele orizontului proiecţiei, pe fondul intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să crească mult mai pronunţat decât în proiecţia precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025”, arată raportul BNR.

Rata inflației acumulată de la începutul anului a ajuns la 5,8%, iar comparativ cu aceeași lună a anului trecut, inflația anuală a atins 7,8%.

Pe termen mai lung, media anuală a modificării prețurilor de consum (calculată pentru perioada august 2024 – iulie 2025 față de august 2023 – iulie 2024) este de 5,3%.

La nivelul Uniunii Europene, inflația este măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC). Potrivit acestui indicator, prețurile din România au crescut cu 1,35% în iulie față de luna iunie.

Rata anuală a inflației, calculată pe baza IAPC, se situează la 6,6%, în timp ce rata medie anuală (august 2024 – iulie 2025 comparativ cu perioada anterioară) este de 5,4%.

Culmea austerităţii: Guvernul anunţă concedieri masive şi reduceri bugetare, însă numărul angajaților la stat a crescut

Prim-ministrul Ilie Bolojan a explicat că perioada care urmează nu va fi bună, dar că greul va trece la finalul anului viitor, atunci când economia îşi va reveni. Bolojan spune că a fost o încetinire a economiei europene faţă de estimărle cu care s-a construit bugetul pentru acest an şi că aceste corecţii care au loc în această perioadă sunt necesare pentru ca România să nu intre în incapacitate de plată.

”Aici nu e vorba de a calcula cu cât vor fi românii mai săraci. Aceste pachete au nişte efecte pe care nu le putem nega. Un efect al creşterii TVA-ului va fi o creştere de preţuri, ceea ce indirect va alimenta uşor inflaţia, deci foarte probabil, faţă de estimările, să spunem, de la începutul anului, vom avea în a doua jumătate acestui an o inflaţie uşor mai mare. Avem o realitate economică pe care nu putem nega, care este o realitate de tip european, am avut o încetinire a economiei europene şi faţă de estimările cu care s-a construit bugetul la începutul anului de 2,5%, creşterea economică este mult mai redusă în prima jumătate a anului”, a declarat Ilie Bolojan, duminică seară, la Anena 3.