Un patron oferă salariu de 25.000 de lei, fără studii, dar nimeni nu vrea să se angajeze: „Nici nu mă gândesc să ies din casă”

Pentru unele persoane, chiar și remunerațiile de 5000 de euro (25.000 de lei) sunt considerate insuficiente. Antreprenorul Manuel Löw-Beer, fondator și director general al companiei de cybersecurity Spixnet, a povestit cum un student i-a spus că nu se gândește să accepte un job plătit cu mai puțin de 70.000 de euro pe an și că ideal ar fi 105.000 de euro. Löw-Beer subliniază că o astfel de cerință este greu de îndeplinit, mai ales pentru un start-up, care nu dispune de banii unui gigant din industrie.

Patronul austriac are nevoie de doi, trei programatori buni, dispuși să lucreze de acasă, cărora le oferă un salariu de 5.000 de euro lunar/fiecare. Experiența în IT este un avantaj, dar nu o condiție obligatorie. Surprinzător, interesul pentru aceste poziții este redus, iar calitatea candidaților e sub așteptări.

„Căutăm doi până la trei programatori buni, care să muncească de acasă. În privința pregătirii, bineînțeles că e un avantaj dacă potențialii candidații au absolvit studii de informatică, dar nu este obligatoriu”, a precizat antreprenorul pentru Heute.

Vezi și Salarii mari și angajări pe bandă rulantă. Ce meserii aleg tinerii români pentru venituri de 6.000 de lei

Alte articole

Salarii 2025. Top 3 orașe din România în care se câștigă cel mai bine. Cât a ajuns să câștige un șofer de TIR și care sunt cel mai bine remunerate joburi de birou

Salariu de 10.000 de lei, fără experiență. Te angajezi pe loc în companii de top dacă ai acest talent

Löw-Beer a explicat că 90% dintre persoanele care aplică pentru astfel de posturi se bazează aproape exclusiv pe ChatGPT, fără să aibă cunoștințele fundamentale necesare. În trecut, spune el, programatorii investeau timp pentru a studia subiectele, a căuta informații în biblioteci de software, a interpreta, adapta și îmbunătăți coduri. Astăzi, mulți se limitează la generarea automată de cod.

Compania sa caută dezvoltatori care să cunoască bine limbaje de programare uzuale, precum Java și Python, să poată lucra cu baze de date vectoriale și să fie capabili să configureze corect un server. Din păcate, numărul candidaților care îndeplinesc aceste criterii este extrem de redus.

„Oferim peste 5.000 de euro pe lună, adică cu până la 30% mai mult decât contractul colectiv. Un student a venit și a spus: ‘Sub 70.000 de euro pe an nici nu mă gândesc să ies din casă, de fapt vreau 105.000 euro’. O companie trebuie să-și permită asta. Un start-up nu este un mare concern. 90% folosesc doar ChatGPT. Noi avem nevoie de dezvoltatori software care să știe să programeze cu adevărat. În trecut, programatorii studiau subiectele, căutau prin biblioteci software, interpretau, adaptau și îmbunătățeau codurile.Astăzi, aproape toți folosesc doar ChatGPT și alte unelte similare, ceea ce conduce la coduri defectuoase. Candidații ar trebui să stăpânească limbaje comune de programare precum Java și Python, să lucreze cu baze de date vectoriale și să poată configura corect un server, însă foarte puțini mai pot face asta”, a explicat șeful companiei.

În paralel cu aceste provocări din sectorul privat, Austria și alte state europene se confruntă cu probleme structurale pe piața muncii, generate de nevoia tot mai mare de competențe tehnice și de adaptare la noile tehnologii.

În România, deși contextul este diferit, există schimbări importante. Reforma administrației publice locale prevede reducerea a aproximativ 40.000 de posturi. Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a precizat că aceste măsuri sunt necesare deoarece bugetul statului nu va putea susține în anul următor actuala structură a autorităților locale.

Conform declarațiilor sale, instituțiile unde există multe posturi vacante vor fi mai puțin afectate de restructurări, în timp ce unitățile administrative cu organigrama complet ocupată vor trece prin reduceri mai mari și reorganizări. Astfel, în timp ce Austria caută să acopere posturi pentru care nu găsește oameni suficient de calificați, România se pregătește să reducă personalul din sectorul public, în încercarea de a eficientiza cheltuielile.

Citește și „Munca fantomă” ia amploare în China. Tinerii șomeri se prefac că au un loc de muncă și plătesc pentru a merge la birou