Judecătoarea CCR Iulia Scântei recunoaște că nu are explicații clare pentru anularea alegerilor: ”Poate alte autorități ar fi trebuit să intervină și să detalieze înapoi. Poate trebuiau să vină niște răspunsuri mai complete”

În cadrul discuției, un membru al publicului a întrebat-o direct pe judecătoare despre motivele care au stat la baza deciziei CCR, în contextul în care Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, afirmase recent că anularea scrutinului a afectat relațiile României cu partenerii internaționali, inclusiv programul de vize pentru SUA.

„Curtea are o competență unică. Un singur proces electoral a fost încredințat, prin Constituție, pentru verificarea legalității și confirmării rezultatului, către CCR: procesul prezidențial electoral. Restul alegerilor au fost încredințate pentru control de legalitate instanțelor judecătorești de drept comun”, a explicat Scântei, potrivit Hotnews.

Judecătoarea a precizat că analiza personală a cazului a fost complexă și a durat mai multe zile.

„Cazurile de fraudă derulate în ziua votării reprezintă ce poți sesiza cu privire la nelegalitatea unui proces electoral”, a subliniat ea.

Alte articole

Guvernul Bolojan, lăsat în ofsaid! CCR amână majorarea taxelor până la final de ianuarie 2026 UPDATE

Nicuşor Dan a sesizat CCR cu privire la legea Registrului Unic Electronic de Boli Transmisibile. Ce motive de neconstituţionalitate învocă preşedintele

Totodată, efectele unei eventuale fraude trebuie să fie „o anumită amploare, respectiv să fie atât de mare frauda, încât să ducă la schimbarea ordinii candidaților sau să altereze rezultatul final”. Scântei a menționat că „Curtea a avut o decizie în care a constatat că nu au existat fraude în ziua votării, care să fie contestate de un competitor”.

Judecătoarea CCR a explicat că decizia a fost influențată și de documentele declasificate ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din 4 decembrie 2024, care au relevat nereguli semnificative în procesul electoral, mai ales în perioada campaniei.

Citește și: Sentința definitivă în cazul lui Vlad Pascu, amânată pentru 21 august. Prima instanță l-a condamnat la 10 ani de închisoare

„CCR nu are competențe să analizeze modul în care își realizează atribuțiile legale alte autorități ale statului, nici competența să fac o verificare asupra modului în care CSAT a ajuns la o anumită constatare: «Au afectat procesul electoral prezidențial»”, a explicat Scântei.

Ea a subliniat că documentele CSAT sunt considerate veridice și se bucură de autenticitate.

Curtea a analizat dacă respectarea procedurilor pentru alegerea președintelui se referă doar la ziua votului sau la întreaga desfășurare a procesului electoral.

„După publicarea documentelor CSAT, a fost discuția despre autosesizare, iar Curtea a avut o analiză riguroasă cu privire la ce înseamnă a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui și dacă asta se referă numai la ziua votului. Procedura începe din stabilirea datei de către Guvern și e o acțiune continuă”, a spus judecătoarea.

Referitor la caracterul corect al alegerilor, Scântei a precizat că scrutinul a fost liber și periodic, dar analiza CCR s-a concentrat pe legalitatea acestuia.

Citește și: Proiectul privind pensiile speciale, pus în dezbatere publică. Cum explică Guvernul faptul că modificările nu îi vizează și pe judecătorii CCR – DOCUMENT

„A rămas în analiză caracterul «corect», care viza caracterul legal. Ce a contat a fost ca exercitarea dreptului să fie conform cu legea, pentru că asta dă caracterul corect”, a adăugat ea.

De asemenea, judecătoarea a clarificat că „noi nu am sancționat – și îmi pare rău că CCR nu a găsit prilejul de a explica oamenilor și poate de a ne cere scuze – niciun alegător pentru cum a votat, ci pentru faptul că un competitor nu a respectat niște acte normative obligatorii”.

Scântei a explicat și limitele CCR în ceea ce privește identificarea probelor.

„Noi am concluzionat că procesul electoral trebuia oprit, pentru că a fost viciat în formele în care au arătat alte autorități. Poate alte autorități ar fi trebuit să intervină și să detalieze înapoi. Noi am spus cum a fost afectată ordinea constituțională, dar poate trebuiau să vină niște răspunsuri mai complete”, a spus aceasta.

Ea a adăugat că „lumea s-a mișcat mai repede decât s-a mișcat legislația națională și atribuțiile autorităților în domeniu”, referindu-se la noile metode de campanie, inclusiv cele online.

Laura-Iuliana Scântei a fost consilier în Guvernul Tăriceanu între 2006 și 2007, apoi secretar general adjunct la Ministerul Justiției până în octombrie 2008. Ulterior, a fost notar public și senatoare PNL între 2016 și 2022. Din iunie 2022 ocupă funcția de judecător la Curtea Constituțională a României.

Citește și: Dani Mocanu a scăpat de acuzațiile de proxenetism, spălare de bani și grup infracțional organizat. În primă instanță, manelistul fusese condamnat la 6 ani și 5 luni de închisoare