Record negativ pentru România: Peste 500.000 de tineri din România nici nu muncesc, nici nu studiază. De ce suntem pe ultimul loc în UE

România deține recordul în Uniunea Europeană (UE) în rândul tinerilor care nici nu muncesc, nici nu urmează vreun curs sau merg la vreo școală – peste 19%.

Aceștia se numesc NEETS (neither in employment nor in education and training – nici angajați, nici beneficiari de educație sau alt tip de pregătire), iar media lor în UE a fost, în 2024, de 11%.

Cifrele șomajului și abandonului școlar

În ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor, România deține recordul în Uniunea Europeană, având un procent de 24,8% în ianuarie-martie 2025.

Asta în condițiile în care, la sfârșitul lui iunie, rata șomajului din România era 3,16% – aproape la jumătate față de media din Uniunea Europeană, de 5,9%. Ceea ce înseamnă că, în iunie 2025, șomajul în rândul tinerilor era de opt ori mai mare decât șomajul la nivel național pe toate categoriile de vârstă apte de muncă, conform Europa Liberă România.

Citește și: Cum se va calcula impozitul pentru maşini electrice de la 1 ianuarie 2026. Analist fiscal: „Ţine de Evul Mediu”

În iunie 2025, în Uniunea Europeană, 2,8 milioane de tineri se încadrau în categoria Neets, ceea ce înseamnă că cei aproximativ 570.000 de tineri români care nu învață și nu muncesc reprezintă peste 20% din totalul celor din Uniune care nu contribuie în niciun fel la pușculița publică și nici nu se pregătesc să o facă.

Ce înseamnă și ce implică cifrele

Sorin Faur, expertul în resurse umane, afirmă că, dintre sutele de mii de tineri din România care nu muncesc și nu fac școală, cam 70% nu găsesc un serviciu pe măsura așteptărilor lor, iar restul au deja suficiente resurse de la părinți cât să-și permită să stea fără job.

Acesta crede că este vorba despre un paradox: pe de o parte, tinerii au calitățile necesare de a intra în forța de muncă – sunt vorbitori de limba engleză, au competențe digitale și totuși, angajatorii îi evită pe mulți.

„Angajatorii evită să-i angajeze pe tineri pentru că trebuie să investească destul de mult în formarea lor (n.r. pentru că nu au experiență). Unii dintre angajatori au făcut asta și s-a întâmplat că tinerii, neavând disciplina muncii și dispoziția interioară de a fi foarte consistenți de la început de drum în viață, abandonează după o lună, două, trei și atunci acești angajatori își văd investițiile irosite, nu-și recuperează banii motiv pentru care ulterior, ezită să angajeze tineri”, explică expertul în resurse umane, conform sursei citate.

El mai spune că multora dintre tineri le e imposibil să respecte un program fix de la 9 la 17. Mulți cred că pot trăi din activitățile online, însă influencerii care câștigă suficient dintr-o asemenea activitate sunt cel mult 100, explică Sorin Faur.

Acesta este de părere că, din moment ce atât de mulți tineri români nu intră pe piața muncii, angajatorii sunt obligați să aducă salariați din alte țări.

„Se va vedea în piramida economică a României că generația asta care intră mai târziu la muncă și care încă își caută drumul va costa foarte mult, pentru că economia între timp are nevoie de resurse, nu le găsește intern, le aduce din afară”, completează specialistul în recrutare.

Citește și: APCE cere Guvernului cinci măsuri urgente pentru a reduce facturile românilor la energie