Investiția vine pe fondul intensificării proiectelor de securitate la nivel european, în contextul războiului din Ucraina și al cererii crescute de muniție. Compania germană, unul dintre cei mai mari producători de armament din lume, accelerează ritmul dezvoltărilor industriale, folosind experiența acumulată recent în Germania, unde o fabrică de muniții a fost construită în doar 14 luni, deși inițial era planificată pe trei ani.
Performanța a fost descrisă drept un „miracol economic”, iar modelul ar putea fi replicat și în alte state, inclusiv în România.
Rheinmetall și-a extins semnificativ prezența în Europa de Est. Luni, compania a anunțat o investiție similară în Bulgaria, iar miercuri a inaugurat la Unterlüss, în nordul Germaniei, cea mai mare fabrică de muniții de pe continent. Unitatea, construită într-un timp record, se întinde pe o suprafață echivalentă cu cinci terenuri de fotbal și va produce anual, începând din 2027, aproximativ 350.000 de obuze de artilerie de calibrul 155 mm, standard NATO.
La ceremonia de inaugurare din Germania au participat oficiali de prim rang, între care patronul Rheinmetall, Armin Papperger, ministrul german al Apărării Boris Pistorius, secretarul general al NATO Mark Rutte, dar și lideri regionali precum premierul României, Ilie Bolojan, și președintele Bulgariei, Rumen Radev. Prezența acestora a subliniat importanța strategică a investițiilor în capacitățile de apărare europene și rolul cheie al companiilor de profil în noul context geopolitic.
În discursul său, ministrul german Boris Pistorius a subliniat că „pentru a putea rămâne transatlantică, NATO trebuie să devină mai europeană”, evidențiind schimbarea de paradigmă prin care trece Germania și Uniunea Europeană în materie de securitate. Potrivit unei relatări din presă, la începutul războiului din Ucraina, Berlinul avea rezerve de muniție suficiente pentru doar o săptămână, situație care a determinat accelerarea investițiilor în acest sector.
Vicecancelarul german Lars Klingbeil a adăugat că punctul de cotitură a apărării germane a venit în trei etape: înființarea fondului special de către Olaf Scholz în 2022, eliminarea limitelor constituționale privind datoria pentru reînarmare și angajamentul de a majora cheltuielile militare la 3,5% din PIB până în 2029, echivalentul a 154 de miliarde de euro. În opinia sa, „trebuie să reușim, pentru ca niciun copil german să nu fie nevoit să meargă vreodată la război”.
Citeşte şi: Nicuşor Dan, despre fake-news-urile virale pe TikTok: „Nu trimitem trupe în Ucraina!”