Daniel David, prima reacţie după proteste: Când eşti într-o criză fiscal-bugetară, nu mai poţi totdeauna să implementezi cele mai bune practici OECD

Ministrul Educaţiei, Daniel David, a afirmat, marţi, că, atunci când eşti într-o criză fiscal-bugetară, nu poţi întotdeauna să implementezi cele mai bune practici ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), dar a explicat că, dacă eşti un decident responsabil, atunci măsurile pe care le iei se regăsesc între reperele OECD sau cele europene.

”Ministerul Educaţiei şi Cercetării are un interes puternic în aderarea României la OECD. Noi am reuşit, atât în zona de educaţie, cât şi în zona de cercetare să închidem capitolele care ne privesc pe noi, ceea ce este un lucru foarte bun. Preocuparea pentru ceea ce se întâmplă în ţările OECD este una justificată în domeniile noastre, fiindcă noi avem de multe ori o mulţime de analize, o mulţime de date, dar aşa cum spunea un vechi filosof ceva nu este mare sau mic în sine, ci totdeauna depinde de cadrul de referinţă.

Burse 2025. S-au schimbat criteriile, până la ce dată trebuie trimise tabelele cu elevi, altfel se taie ajutorul

Şi adesea nu aveam reflexul sau nu aveam un reflex suficient de puternic, dar ne raporta diverse date, diverse analize la nivel naţional, la anumite repere, să vedem ce înseamnă totuşi un anumit procent, ce înseamnă totuşi o anumită medie”, a explicat ministrul Daniel David.

Alte articole

Cine este perechea de viață a ministrului Educației. Cum l-a transformat pe acesta în personaj dintr-un joc video!

AUR profită de protestul profesorilor şi depune moţiune împotriva ministrului Educaţiei: „Daniel David a semnat legea care dă afară mii de profesori şi măreşte norma didactică”

El a precizat că este important să ne uităm la practicile de cercetare pentru a ne putea dezvolta propriul sistem de educaţie.

”Dincolo de a folosi datele OECD ca repere pentru ceea se întâmplă în ţară pentru noi este foarte important să ne uităm la practicile educaţionale, practicile de cercetare, dacă vreţi să vorbim mai general, dar în această situaţie practicile educaţionale, astfel încât să ne putem dezvolta propriul sistem de educaţie. De aceea Education at a Glance 2025 este o contribuţie foarte importantă nu doar pentru OECD, este un lucru foarte important şi pentru România. Şi aşa cum am spus în diverse contexte în ultimele două luni totdeauna când te uiţi la aceste practici cauţi cele mai bune practici europene, cele mai bune practici OECD, în această situaţie cele mai bune practici OECD, numai că uneori trebuie să vezi şi celelalte practici”, a afirmat ministrul Educaţiei.

El a subliniat că, atunci când eşti într-o criză fiscal-bugetară, nu mai poţi să implementezi cele mai bune practici OECD.

”Vedeţi, suntem în situaţie de criză fiscal-bugetară, când eşti într-o criză fiscal-bugetară nu mai poţi totdeauna să implementezi cele mai bune practici OECD, dar este foarte important dacă eşti un ministru responsabil sau eşti un decident responsabil ca măsurile pe care le iei să se regăsească între reperele OECD sau reperele europene, dacă vrem să ne raportăm şi la un alt indicator, astfel încât ţara, odată ce este ancorată în aceste instituţii, să poată să comunice, să schimbe date, să schimbe idei, să schimbe practici cu alte ţări din aceste organizaţii”, a mai declarat Daniel David.

Raport OCDE: Salariile relative ale cadrelor didactice din România sunt ridicate

Cadrele didactice din învăţământul primar din România câştigă în medie cu 14% mai mult decât angajaţii cu studii superioare, în timp ce în ţările OCDE, cadrele didactice din învăţământul primar câştigă, de obicei, cu 19% mai puţin, se arată în raportul Education at a Glance (EaG 2025), editat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), dat publicităţii marţi.

Salariile cadrelor didactice din România sunt relativ ridicate, potrivit raportului OCDE. În plus, cadrele didactice pot primi compensaţii suplimentare pentru predarea unui număr mai mare de ore, pentru participarea la programe de mentorat sau pentru îndeplinirea de sarcini speciale suplimentare.

Elevii din România beneficiază de puţin peste 6.000 de ore de învăţământ obligatoriu în învăţământul primar şi gimnazial (cu aproximativ 1.600 de ore mai puţin decât media OCDE), din care 46% şi, respectiv, 29% sunt alocate matematicii, citirii, scrierii şi literaturii.

Multe ţări se confruntă cu o penurie de profesori, reflectată nu numai în numărul de posturi didactice neocupate, ci şi în alţi indicatori, cum ar fi ponderea profesorilor care nu sunt pe deplin calificaţi în cadrul personalului didactic. În cele 14 ţări şi economii pentru care au fost disponibile date pentru raportul OCDE, sunt neocupate în medie 1,6 % din posturile didactice, iar 4,9% dintre profesori nu sunt pe deplin calificaţi.

În România, ponderea posturilor didactice neocupate este de 1,9 %, iar ponderea cadrelor didactice care nu sunt pe deplin calificate este de 2%. Cu toate acestea, comparaţiile între ţări ale acestor date trebuie făcute cu şi mai mare prudenţă decât în alte domenii, deoarece procesele de recrutare a cadrelor didactice variază semnificativ, de la sisteme centralizate cu examene naţionale competitive până la angajări complet descentralizate la nivel de şcoală, ceea ce face dificilă compararea nivelurilor de posturi vacante, menţionează raportul OCDE.

Atragerea profesorilor aflaţi la a doua carieră poate contribui la atenuarea deficitului de cadre didactice, aducând în acelaşi timp în profesie persoane cu o experienţă mai vastă. Pentru a sprijini acest demers, 16 din 28 de ţări cu date disponibile oferă căi alternative dedicate pentru persoanele care îşi schimbă cariera. În schimb, România nu oferă căi dedicate pentru profesorii aflaţi la a doua carieră, arată raportul.

Salariile competitive pot face profesia de cadru didactic mai atractivă, mai ales că în multe ţări profesorii câştigă mai puţin decât alţi lucrători cu studii superioare. În România, salariile reale ale profesorilor din învăţământul primar sunt cu 14% mai mari decât cele ale lucrătorilor cu studii superioare care lucrează cu normă întreagă pe tot parcursul anului, comparativ cu o medie de 17% mai mică în întreaga OCDE. Cu toate acestea, creşterea salariilor profesorilor poate fi dificilă din punct de vedere financiar, deoarece costurile cu personalul reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor pentru educaţie, potrivit raportului.

Câți bani pierd profesorii după măsurile fiscale luate de Guvernul Bolojan. Liderul celui mai mare sindicat din învățământ nu exclude greva generală

Profesorii care participă la activităţi şcolare sau de management, pe lângă îndatoririle lor didactice, primesc o compensaţie financiară suplimentară în majoritatea ţărilor şi economiilor pentru care sunt disponibile informaţii. În România, profesorii pot primi o compensaţie suplimentară pentru predarea unui număr de ore mai mare decât cel obligatoriu, pentru participarea la programe de mentorat pentru profesori noi sau pentru îndeplinirea unor sarcini speciale suplimentare. În plus, ei pot primi o indemnizaţie de rezidenţă sau o compensaţie suplimentară pentru predarea pentru elevi cu nevoi speciale sau într-o zonă defavorizată, îndepărtată sau cu costuri ridicate.

Numărul de ore de învăţământ obligatoriu afectează costurile salariale ale cadrelor didactice, deoarece influenţează numărul de cadre didactice necesare, combinat cu alţi factori, cum ar fi dimensiunea clasei şi timpul de predare al cadrelor didactice. În România, elevii beneficiază de 540 de ore de învăţământ obligatoriu pe an în învăţământul primar şi de 834 de ore în învăţământul gimnazial. Acest număr este sub media OCDE de 804 ore în învăţământul primar şi 909 ore în învăţământul gimnazial.

De asemenea, vacanţele şcolare în învăţământul primar durează 16,6 săptămâni pe an în România (toate vacanţele combinate), comparativ cu 13,5 săptămâni în ţările OCDE.

În România, 46 % din timpul de instruire în învăţământul primar este alocat matematicii şi citirii, scrierii şi literaturii, procentul scăzând la 29% în învăţământul secundar inferior. În comparaţie, media OCDE este de 41% din timpul de instruire în învăţământul primar şi 27% în învăţământul secundar inferior dedicat acestor discipline de bază.

Proporţia tinerilor adulţi (cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani) fără studii secundare superioare continuă să scadă în ţările OCDE, ajungând la o medie de 13%. Această tendinţă continuă şi în România, unde proporţia a scăzut de la 26% la 24 % între 2019 şi 2024.

În medie, în ţările OCDE, 42% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani deţin o diplomă de studii superioare, comparativ cu doar 19% în România. Proporţia este uşor mai mare în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani din România (23%), dar a scăzut faţă de 2019 (26%).

În ciuda unui nivel salarial sub medie pentru adulţii cu studii superioare, un nivel de studii mai ridicat garantează în continuare perspective solide de angajare: 92 % dintre tinerii adulţi cu studii superioare din România sunt angajaţi, comparativ cu 87% în medie în ţările OCDE.

Sistemele de învăţământ trebuie să se adapteze la schimbările în numărul de copii, extinzând sau reducând oferta în consecinţă. În multe ţări, populaţia copiilor cu vârste cuprinse între 0 şi 4 ani s-a schimbat semnificativ între 2013 şi 2023 şi se preconizează că va continua să se schimbe până în 2033. România a înregistrat o scădere de 5% a numărului de copii cu vârste cuprinse între 0 şi 4 ani şi se preconizează că va înregistra o scădere de 11% între 2023 şi 2033.