DSU este o structură operațională din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), responsabilă de coordonarea permanentă, la nivel național, a activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență. Se ocupă de asigurarea și gestionarea resurselor, fie ele umane, materiale, financiare sau de altă natură, necesare pentru restabilirea normalității. De asemenea, DSU coordonează primul ajutor calificat și asistența medicală de urgență în cadrul unităților și compartimentelor de primire a urgențelor (UPU/CPU).
Tot DSU coordonează operațional serviciile județene de ambulanță, respectiv cele din Municipiul București, UPU/CPU, precum și serviciile publice IGSU, IGAV, Salvamont și Salvaspeo. Totodată, asigură secretariatul tehnic al Comisiei Interministeriale pentru Suport Tehnic (CIMST), care funcționează ca organism interministerial, care are rolul de a coordona activitățile legate de organizarea, funcționarea și finanțarea Sistemului național de asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat, precum și a serviciilor profesioniste pentru situații de urgență.
Sindicaliștii din BNS reclamă faptul că reforma propusă pentru DSU, ce include reorganizare și comasare a serviciilor de ambulanță județene, nu ar aduce ordine, ci haos.
Citește și Călătorii mai scurte de la București la Constanța, începând din decembrie 2025, cu trenurile Coradia
BNS atrage atenția că MAI, prin DSU, nu poate iniția reforme în domeniul sănătății și că se pregătesc concedieri în serviciile de ambulanţă, precum și creșterea costurilor de funcționare prin reorganizarea acestora.
Instituția condusă de Raed Arafat reacționează printr-o amplă dezmințire privind aceste informații, subliniind că ”reforma nu slăbește capacitatea serviciilor de ambulanță, ci dimpotrivă- consolidează zona operativă și asigură utilizarea mai eficientă a resurselor umane”.
DSU subliniază că măsurile propuse nu afectează personalul operativ din serviciile de ambulanță. ”Medici, asistenți, ambulanțieri, operatori-dispeceri și alt personal de intervenție rămân în integralitate pe posturi, fără reducerea numărului acestora”, spun, printre altele, cei de la DSU.
Iată, mai jos, reacția integrală a DSU:
”Referitor la afirmațiile făcute în spațiul public de Blocul Național Sindical – organizație la care este afiliată Federația Națională Sindicală „Ambulanța” din România (FNSAR) – privind ‘efectele pe care le-ar putea genera adoptarea proiectului de reorganizare și comasare a serviciilor de ambulanță județene’, prin care se susține că ‘reforma propusă de DSU nu aduce ordine, ci haos. Nu întărește sistemul de ambulanță, ci îl face mai vulnerabil. Lipsa investițiilor în ambulanțe noi și reorganizarea actuală vor duce la costuri mai mari și la scăderea calității actului medical’, Departamentul pentru Situații de Urgență face următoarele precizări oficiale:
În conformitate cu Programul de Guvernare, se propune consolidarea unui sistem național integrat de urgență modern și adaptat riscurilor actuale, bazat pe reziliență, sustenabilitate și cooperare interinstituțională. Proiectul de reorganizare aflat în discuție se fundamentează pe aceste principii și are ca obiectiv eficientizarea activității și creșterea capacității de reacție.
Este important de subliniat că măsurile propuse nu au niciun impact asupra personalului operativ din cadrul serviciilor de ambulanță – medici, asistenți, ambulanțieri, operatori-dispeceri și alt personal de intervenție rămân în integralitate pe posturi, fără reducerea numărului acestora.
Comasarea serviciilor județene de ambulanță în structuri teritoriale de 2–3 județe va conduce la un management unic la nivel teritorial, bazat pe un lanț de comandă clar, flexibil și adaptat realităților actuale. Această măsură vizează reducerea birocrației și a suprapunerilor manageriale. Vor fi diminuate exclusiv funcțiile de conducere ocupate temporar prin împuterniciri, iar posturile administrative vor fi redimensionate la nivel teritorial, inclusiv prin posibilitatea reorientării către posturi operative, în sprijinul activității de intervenție.
Totodată, procesul de reorganizare care implică serviciile de ambulanță nu se poate realiza fără implicarea Ministerului Sănătății și fără consultări prealabile cu toate structurile vizate. Orice măsură se adoptă doar printr-un cadru legal comun, în baza unui dialog instituțional transparent.
Astfel, reforma nu slăbește capacitatea serviciilor de ambulanță, ci dimpotrivă – consolidează zona operativă și asigură utilizarea mai eficientă a resurselor umane.
În ceea ce privește afirmațiile potrivit cărora nu s-ar fi realizat investiții în ambulanțe noi, precizăm că această informație este falsă. La finalul anului 2024 au fost semnate acordurile-cadru pentru o cantitate minimă de 2.055, respectiv maximă de 3.590 de ambulanțe tip B, precum și pentru o cantitate minimă de 308, respectiv maximă de 480 de ambulanțe tip C.
În baza acestor acorduri, au fost semnate primele contracte subsecvente care prevăd furnizarea a 470 de ambulanțe tip B4x4 (dintre care 350 pentru serviciile de ambulanță și 120 pentru SMURD) și 121 de ambulanțe tip C (90 pentru serviciile de ambulanță și 31 pentru SMURD). Deja au fost repartizate către serviciile de ambulanță 114 din cele 350 de ambulanțe tip B4x4 și 10 din cele 90 de ambulanțe tip C.
Totodată, prin finanțarea asigurată din PNRR, numărul total al ambulanțelor va crește, ajungând la aproximativ 1.200 de autosanitare suplimentare, rezultat direct al demersurilor întreprinse de DSU.
Noile ambulanțe tip B4x4 au capacități tehnico-tactice îmbunătățite: șasiu mai mare, spațiu de lucru extins, dotări de dezinfecție, echipamente de testare a alcoolemiei și detecție gaze, precum și dispozitive automate pentru compresii toracice prelungite și de calitate superioară. Aceste dotări contribuie direct la creșterea calității și siguranței intervențiilor.
Investițiile recente se adaugă celor din anii anteriori, când au fost livrate aproape 1.000 de ambulanțe pentru serviciile de ambulanță (2018–2023), la care se adaugă 388 de ambulanțe pentru SMURD. Datele prezentate demonstrează fără echivoc că există o preocupare constantă pentru reînnoirea parcului de ambulanțe și creșterea capacității de răspuns la standarde europene.
În concluzie, afirmațiile transmise în spațiul public de BNS nu reflectă realitatea și au caracter speculativ. Reforma urmărește eficientizarea și modernizarea sistemului de ambulanță, consolidarea capacității de intervenție și eliminarea blocajelor administrative, fără a afecta personalul operativ. Dimpotrivă, prin redimensionarea posturilor administrative, orientarea resurselor către activitatea de teren și consultarea instituțională obligatorie cu Ministerul Sănătății, serviciile de ambulanță vor deveni mai flexibile, mai eficiente și mai apropiate de nevoile pacienților”.