Câți șomeri sunt azi în România? Rata oficială, sub 6 la sută. În realitate însă, procentul celor fără job cu normă întreagă ar fi mult mai mare

Potrivit Institului Național de Statistică (INS), rata șomajului în țara noastră se menține la un nivel relativ scăzut – 5,8 la sută.

În trimestrul al doilea din 2025, rata de ocupare a populaţiei apte de muncă (15 – 64 ani) a fost 63,3 la sută, una dintre cele mai scăzute din toate statele europene, au mai precizat reprezentanții INS.

Asta înseamnă că România, dintr-o populație activă de 8,22 milioane de oameni, are 7,73 milioane de persoane ocupate și circa 490.000 de şomeri.

Cât de fidel oglindește realitatea o rată a șomajului de doar 5,8 la sută? Dacă s-ar lua în calcul și angajații cu jumătate de normă plus persoanele descurajate, atunci acest indicator ar crește considerabil, spre 10 la sută.

Alte articole

România are cei mai mulţi tineri care nici nu muncesc, nici nu învaţă. Explicaţiile specialistului: „Dacă tot muncesc mult, vor să simtă că viaţa lor rămâne a lor”

Indemnizație de șomaj 2026. Care este cuantumul, pentru cât timp se acordă și care sunt condițiile pentru obținerea ei

Citește și Livratorii platformelor digitale vor avea sindicat. Ce drepturi cer guvernului angajații Glovo, Bolt și Wolt

În 2005, numărul descurajaților (persoane inactive care, deși disponibile să lucreze, nu au făcut nimic pentru a-și căuta de lucru, fiind convinse de insuccesul lor pe piața forței de muncă) era estimat la 297.000.

În prezent, a scăzut la 150.000, însă, adăugându-i pe cei 110.000 de români care lucrează part-time deși și-ar dori full-time, rata șomajului ar urca la 9,7 la sută.

Dincolo de rata șomajului, îngrijorătoare este și procentul de ocupare în rândul tinerilor (15-24 ani), care a fost, în vară, de doar 18,7 la sută, conform datelor INS.

În România, circa 10 la sută dintre șomeri provin din rândul celor ies din câmpul muncii din necesitate, nu în urma propriei alegeri.

Un exemplu – Ioana (43 de ani), care a fost, timp de 12 ani, croitoreasă la o fabrică de textile din Brașov. Când soacra ei a suferit un accident vascular cerebral, a ajuns la o alegere aproape imposibilă: să-și păstreze locul de muncă și să o lase pe mama în vârstă a soțului ei fără îngrijire sau să-și abandoneze jobul, pentru a deveni îngrijitoare cu normă întreagă.

Un alt caz relevant este cel al Arianei. Femeia a lucrat ca bucătăreasă la o pensiune din Ialomița, până când afacerea respectivă s-a închis. De atunci, își tot caută de lucru, dar ceea ce i se oferă nu este la nivelul așteptărilor. Ar putea munci ca îngrijitoare la un cămin pentru seniori sau ca bucătăreasă, la un restaurant aflat la 30 de kilometri de casă. Și doar cu jumătate de normă.

Probleme mari au și mulți dintre cei care și-au deschis mici afaceri pe cont propriu. Dan Plopeanu, de pildă, are un masterat în design grafic, deținea o mică firmă de creație și avea patru-cinci clienți din străinătate. În ultimii ani ănsă, doi clienți au fost ”înghițiți” de multinaționale, iar contractele lui nu au mai fost prelungite. Bărbatul este pe punctul de a renunța la angajați, întrucât  micile comenzi primite pot fi onorate de el singur, pentru a-și conserva a zecea parte din venitul pe care îl avea.

Firma lui Plopeanu a aplicat la zeci de firme locale pentru colaborare, fără a primi un răspuns măcar. Nu are cum să se pensioneze, dar nici nu poate spune că are vreo șansă pe actuala piață a muncii din România, scrie hotnews.

Citește și Concedieri 2025. Peste 1.000 de angajaţi rămân lunar fără loc de muncă. Şomerii din categoria de vârstă 40 – 49 de ani sunt cei mai numeroşi