Ambasada Rusiei la București susține că drona intrată sâmbătă în spațiul aerian al României a fost ”o provocare intenţionată a regimului de la Kiev”, care ”încearcă disperat să implice alte state europene într-o aventură militară periculoasă împotriva Federaţiei Ruse”, după cum s-a precizat într-un comunicat.
În același comunicat rușii sunt de-a dreptul ironici, afirmând că ”Ministerul Apărării al României a descoperit un alt OZN (obiect zburător neidentificat) în spaţiul aerian al ţării şi s-a grăbit să anunţe că ar fi vorba de o dronă rusească”.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, reacționează la punctul de vedere al rușii, subliniind odată în plus că drona cu pricina era a Rusiei, nicidecum a Ucrainei.
„Am analizat raportul complet al misiunii de aseară și am discutat cu colegii implicați, chiar și cu pilotul care a condus formația de F-16. Scrie clar în raport, și pilotul a confirmat că e vorba de o dronă rusească, folosită de ruși ca să atace Ucraina. Ucrainenii nu au astfel de drone. Ce voiau (rușii – n.t.)? O poză cu eticheta? Dar… e stilul Rusiei de a nega evidențele, nu e nimic nou.”, a spus Moșteanu.
Același punct de vedere este subliniat de ministrul de Externe, Oana Țoiu, potrivit căreia rușii folosesc, și acum, tactica încercării de a schimba ”o realitate prin discurs”.
”A existat contact vizual din partea piloților de pe avioanele F-16 în momentul în care au monitorizat drona respectivă. De aceea este cât se poate de clar pentru Ministerul Apărării Naționale că vorbim de un model de dronă iranian, un model care nu există în dotarea armatei ucrainene, și este cât se poate de clar, din acest punct de vedere, faptul că aparține Rusiei.
Apoi, dacă este cazul să ne referim la discursul ambasadorului — totuși, nimeni nu încearcă să convingă Rusia că drona rusească, drona iraniană, îi aparține, din moment ce ei sunt primii care știu asta cu claritate. Această tactică este o tactică pe care au mai încercat-o: aceea de a încerca să schimbe o realitate prin discurs”, a spus șefa Externelor.
Pe de altă parte, ministrul Apărării a făcut, din nou, precizări privind decizia de a nu doborî drona.
”Piloții au avut autorizarea să doboare drona, însă în momentele în care au avut contact direct au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul. E o decizie de profesionalism și responsabilitate.
Vreau să mai clarific o dată cadrul legal, pentru că sunt multe fake-news-uri: pe 4 iulie, la 10 zile după ce am devenit ministru, am semnat ordinul de ministru prin care am stabilit că aprobarea doborârii dronelor este dată de comandantul militar al operațiunii. Scrie acolo că comanda aprobarea pentru a doborî drone e la comandantul operațiunii. Au luat decizia corectă, am încredere în maturitatea piloților și a comandantului lor de misiune.
În momentul în care tragi cu rachete pe teritoriul unei țări care nu e în război, sau cu tunul de bord, e un risc potential de daune colaterale.
Contactul cu drona fost intermitent. Dacă ar fi avut tot timpul contact vizual, poate ar fi dat-o jos, dar dat fiind diferența constructivă dintre avion și dronă, acest contact se pierde”, a declarat, la antena3, Ionuț Moșteanu.
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a informat, sâmbătă seară, că două aeronave de luptă F16 din Baza 86 Aeriană Feteşti au decolat la 18.05 pentru monitorizarea situatiei aeriene la graniţa cu Ucraina, ca urmare a unor atacuri aeriene ruseşti asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre şi după ce Forţele Aeriene au interceptat o dronă în spaţiul aerian naţional.
Autorităţile române au emis, sâmbătă după-amiază, un mesaj RO-Alert pentru zona de nord a judeţului Tulcea, prin care cetăţenii au fost informaţi că există posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian şi îndemnaţi să adopte măsuri de protecţie.
Citește și Armata ucraineană a distrus un sistem de rachete rusesc în valoare de 40 de milioane de dolari