Premierul Ilie Bolojan: „Intram într-o fundătură indiferent ce guvern este, ne împrumutăm 30 de miliarde de euro pe an”

Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, în plenul Senatului, la dezbaterea asupra moțiunii simple pe educație, că deciziile legate de pachetul de reforme nu țin neapărat de Ministerul Educației, ci ale coaliției, care au avut în vedere situația reală a României, menționând că nu au fost alte posibilități decât să fie aduse ”aceste corecții”.

Daniel David anunță că demisionează imediat, dacă moțiunea simplă depusă împotriva sa trece de vot în Parlament UPDATE

”Am considerat că este un lucru de respect față de domnul ministru David și față de adevăr să iau cuvântul, pentru că deciziile legate de acest pachet nu țin neapărat de Ministerul Educației, ci țin de decizii ale coaliției, care au avut în vedere situația reală a României. Și aș vrea să vă duceți aminte că diferența dintre veniturile și cheltuielile statului român într-un an de zile este de 30 de miliarde de euro. Deci, România, în fiecare an, împrumută 30 de miliarde de euro ca să poată funcționa și atunci nu mai puteam continua așa, pentru că intram într-o fundătură indiferent ce guvern este”, a afirmat Bolojan.

Măsuri de austeritate pentru funcţionari: maximum 15 coli de hârtie pe zi şi deplasări restricţionate în favoarea şedinţelor online

Alte articole

Ilie Bolojan a semnat decretul. Fostul consilier al lui Dacian Cioloş, Victor Giosan, revine în Guvern

Bolojan nu cedează în faţa sindicaliştilor: „Nu mai putem continua ca până acum”. Sfaturile lui Băsescu pentru actualul premier

Bolojan, despre burse și creșterea normei de predare: Nu mai puteam continua așa
Prim-ministrul Ilie Bolojan a explicat luni contextul financiar care a determinat implementarea măsurilor controversate din educație. Acesta a subliniat că România se confruntă cu un deficit bugetar de 30 de miliarde de euro anual.

„Aș vrea să vă duceți aminte că diferența dintre veniturile și cheltuielile statului român într-un an de zile este de 30 de miliarde de euro. Deci România în fiecare an împrumută 30 de miliarde de euro ca să poată funcționa. Și atunci nu mai puteam continua așa pentru că intram într-o fundătură”, a declarat Bolojan în ședința Senatului.

„Deciziile legate de acest pachet nu țin neapărat de Ministerii Educației, ci țin de decizii ale coaliției care au avut în vedere situația reală a României”, a spus Bolojan.

Referindu-se la creșterea normei didactice, Bolojan a comparat situația din România cu alte țări europene. „Nu se va mai preda 16 ore sau 18 ore pe săptămână, se va preda 20 de ore. Vi s-au dat datele că suntem într-o medie europeană de 20 de ore; În Germania, 24-25 de ore.

O țară care trăiește pe datorie, vreți să rămână cu normele de predare la nivelul cel mai de jos sau peste tot, inclusiv în această zonă, trebuie să le pună la un nivel decent?”, a întrebat retoric Ilie Bolojan.

„Mai mulți copii vor beneficia de profesori titulari”
Premierul Ilie Bolojan a explicat mai detaliat reforma.  „În loc de 160.000 de posturi de titulari, 30.000 la plata cu ora și peste 40.000 de posturi care erau susținute de suplinitori, vor fi astăzi doar jumătate din posturile la plata cu ora, și deci mai mulți copii din România vor beneficia de profesori titulari la clasă”, potrivit prim ministrului

Privind reducerea burselor, Bolojan a prezentat o perspectivă comparativă

„Aveam, cred că, 188 milioane valoarea burselor, deci aproape 40 de milioane de euro în 2020, și peste trei ani de zile am ajuns la 4,7 miliarde de lei, deci aproape la un miliard de euro, o creștere de 25 de ori în trei ani de zile. În 2015-2016 aveam 3 milioane de elevi și primeau burse 124.000. În 2024 avem 2.250.000 de elevi, 1.400.000 de elevi primeau burse, 62% față de 4%”.

„Vă spun foarte deschis, indiferent cine va fi premier, dacă nu ne vom corecta cheltuielile, nu vom le lua sub un control, în toate domeniile de activitate este doar o problemă de timp până ceea ce am făcut până acum va fi consumat de cheltuielile pe care nu le oprim”.

Declarațiile au fost făcute în contextul dezbaterii unei moțiuni simple intitulate „În loc de instrucţie şi excelenţă, umilinţă şi dresaj”, depusă de liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu, și semnată de 38 de senatori din opoziție.

Senatul a respins, luni, cu 40 de voturi „pentru”, 82 „împotrivă” și o abținere, moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Educației, Daniel David.

Liderul grupului senatorial al AUR, Petrișor Peiu, a depus, săptămâna trecută, în plen, moțiunea simplă intitulată ”În loc de instrucție și excelență, umilință și dresaj”, semnată de 38 de senatori din Opoziție (28 AUR, 6 neafiliați, 4 Pace-Întâi România).

Semnatarii moțiunii simple își argumentează demersul prin faptul că România s-ar afla în fața unei ”crize fără precedent” în domeniul educației, iar sub conducerea ministrului Daniel David, ”sistemul național de învățământ a fost supus unor măsuri de austeritate brutale, aplicate prin minciună, manipulare și dispreț față de nevoile reale ale elevilor, părinților și profesorilor”.

Bolojan crede în beneficiile aderării României la OCDE: „Aderarea la OCDE va fi încă o ancoră pentru modernizarea țării noastre”

Secretarului General Mathias Cormann: „În acest proces avem beneficii directe, tangibile, care vor consolida eforturile de a obține un nivel de trai mai bun”

România a intrat în etapele finale ale aderării la OCDE după ce a finalizat 15 din cele 25 de evaluări necesare, cu obiectivul de a deveni membru al organizației în 2026, conform declarațiilor făcute în prezența secretarului general Mathias Cormann.

„Aderarea la această organizație înseamnă trei aspecte importante pentru țara noastră: creșterea încrederii piețelor în România, așezarea economiei țării noastre pe baze cât mai sănătoase, ceea ce înseamnă relansare, creștere economică și dezvoltare și, desigur, politici publice care se bazează pe date, ceea ce înseamnă politici publice bune pentru comportamente corecte”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Șeful Executivului a reiterat angajamentul pentru continuarea reformelor necesare atingerii obiectivului aderării în 2026, conform Programului de Guvernare.

„România este din în ce mai aproape de îndeplinirea obiectivului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, care va fi încă o ancoră pentru modernizarea țării noastre și pentru consolidarea statutului ei în rândul democrațiilor puternice”, a afirmat premierul în contextul vizitei oficiale.

Grindeanu, după întâlnirea cu secretarul general al OCDE: România are nevoie de modernizare, dar într-un cadru just și echitabil

România intră în ultima etapă a procesului de aderare la OCDE, cu obiectiv de finalizare în 2026

În cadrul reuniunii Comitetului Național pentru aderarea României la OCDE, au fost evidențiate progresele semnificative care au permis finalizarea a 15 din cele 25 de evaluări în comitetele OCDE.

„Aderarea la OCDE aduce beneficii substanțiale în ceea ce privește gestionarea accesului la bune practici, creșterea încrederii și sprijinirea agendelor de reforme publice și acestea se bazează pe dovezi care ajută la creșterea investițiilor și, cu timpul, la creșterea veniturilor și a nivelului de trai. În doar trei ani am văzut modul în care procesul de aderare a sprijinit agenda reformelor și schimbările pozitive ale economiei românești.

În acest proces avem beneficii directe, tangibile, care vor consolida eforturile de a obține un nivel de trai mai bun”, potrivit Secretarului General Mathias Cormann.

Înaltul oficial al OCDE a subliniat că „România intră în etapele finale ale aderării la OCDE” și că „progresele foarte bune înregistrate sunt dovada succesului Guvernului României pe calea eforturilor coordonate între diferitele ministere și instituții”.

„România poate deveni un contributor net al OCDE”
La reuniunea Comitetului, premierul Bolojan a solicitat tuturor instituțiilor implicate să prioritizeze încheierea procesului tehnic, în timp ce coordonatorul național Luca Niculescu a subliniat „angajamentul autorităților naționale de a implementa reformele și bunele practici ale organizației având în vedere impactul pozitiv al acestora pentru creșterea calității vieții cetățenilor”.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a adăugat că „din perspectiva investițiilor, România poate deveni un contributor net al OCDE”, având în vedere oportunitățile oferite de fondurile europene.