Salariile vor avea o creştere mai mică în 2026, în comparaţie cu anii precedenţi. „Bugetele de creșteri salariale sunt în scădere față de acum doi ani, când vorbeam de o cifră de 7%. Pentru 2026, ca previziuni, estimăm creșteri de 6% și, cu una actuală, pentru 2025, la 5,5%”, a declarat Alina Popescu, Talent Information Solution Leader la Mercer Marsh Benefits, citată de wall-street.ro.
Aceasta a explicat că firmele cu rezultate financiare slabe vor întâmpina dificultăți în a oferi salariile mai mari de 6%, mai ales acolo unde sindicatele cer în jur de 9%. În cazul angajaților plătiți cu salariul minim ar putea apărea soluții de compromis, pentru a compensa efectele inflației. Reamintim că rata anuală a inflaţiei a urcat la 9,9% în luna august, de la 7,84% în luna iulie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,48%, serviciile cu 9,85%, iar mărfurile alimentare cu 8,92%, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
„Cu o inflație de 9% ar însemna că România este printre puținele țări din UE în care creșterea nominală este una negativă, cu bugete aprobate de 6%, asta dacă nu reușim cumva să aprobăm o sumă mai mare. Dar acolo unde sunt creșteri aproape de 0%, adică inexistente, va fi destul de dificil să avem un scenariu pozitiv și să fie depășite creșteri salariale de 6% (…) Urmează să mai facem un nou studiu pe creșteri salariale prin care să vedem dacă angajatorii reușesc să își aprobe un buget puțin mai mare. Nu ne așteptăm să fie chiar 9% creșteri salariale pentru toată lumea, nu peste tot există contracte colective de muncă menite să acopere creșteri salariale mai mari”, a mai precizat Alina Popescu.
La nivel de domenii de activitate, IT-ul și-a crescut estimările de creșteri salariale, de la 3% la 5%, ca previziuni pentru 2026. Majoritatea industriilor prevăd majorări de 7%, iar domeniul farmaceutic și cel non-manufacturing (construcții, agricultură, chimie) ar putea înregistra creșteri cu până la 12% peste media generală.
Pe de altă parte, rata de ocupare a populației active (15-64 ani) a fost de 63,3% în trimestrul II, cu 8,23 milioane de persoane active, dintre care circa 490.000 șomeri, potrivit INS. România are cea mai ridicată rată a șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani din UE (26,3%), depășind Spania și Grecia.
„În ceea ce privește situația geopolitică, de luat în calcul sunt și scăderea forței de muncă (suntem în top 3 din UE la acest capitol), scăderea longevității – unde România stă foarte prost – corelată cu o creștere a șomajului în rândul tinerilor. Per total, situația nu arată foarte bine. La nivelul UE există oricum o tendință de descreștere a forței de muncă active”, a concluzionat Alina Popescu.