Românii, globe-trotteri prin lume pentru o pâine mai albă: „Nu mai merită să lucrezi în Germania. Viața pe ajutor social e mai bună”. Ce salarii are un şofer şi cât primeşte un „căpşunar”

Germania nu traversează cea mai bună perioadă din punct de vedere economic, dependenţa energetică de Rusia spunându-şi cuvântul în contexul constrângerilor date de războiul din Ucraina. Tot mai multe voci din Germania pun sub semnul întrebării rentabilitatea muncii în actualul context economic și social, în special pentru persoanele cu venituri mici. Un sondaj realizat în rândul angajaților centrelor de ocupare a forței de muncă arată că peste 70% dintre aceștia consideră că un loc de muncă nu mai este profitabil în comparație cu alocația de cetățean.

Această percepție este susținută și de economistul Andreas Peichl, director al Centrului ifo pentru Macroeconomie și Sondaje, care a analizat impactul sistemului de beneficii sociale asupra pieței muncii. Potrivit publicației KA Insider, Peichl avertizează că forma actuală a alocației de cetățean nu doar că presupune cheltuieli publice ridicate, dar și descurajează munca, în special în cazul angajaților cu salarii reduse sau al celor care ar putea lucra ore suplimentare.

Paradoxul din Germania: Mai multă muncă nu înseamnă mai mulți bani la final de lună

„Mai multă muncă nu înseamnă automat mai mulți bani în portofel”, este concluzia specialistului, care a analizat peste 60 de scenarii posibile privind reformarea sistemului. Una dintre principalele probleme identificate este lipsa de compatibilitate între diferitele forme de ajutor de stat, care face ca veniturile suplimentare să conducă, paradoxal, la o reducere a beneficiilor sociale primite.

Ce salariu are un zidar în Spania în 2025: „Înainte câștigai 3.000 sau 4.000 de euro, acum muncești din greu pentru…”

Alte articole

Se taie salariile şi cresc contribuţiile la Sănătate. Toţi angajaţii sunt afectaţi de măsurile de austeritate fără precedent

Țara dezvoltată din Europa care are nevoie urgent de muncitori. Sute de mii de români au luat-o cu asalt în ultimii ani

Guvernul federal a anunțat o reformă a alocației de cetățean, cu obiectivul de a reduce presiunea bugetară și de a încuraja întoarcerea pe piața muncii. Cu toate acestea, Peichl consideră că modificările preconizate vor avea un impact limitat și solicită o abordare sistemică, de ansamblu, nu doar măsuri izolate concentrate pe reducerea bugetului federal.

Tema a fost intens dezbătută încă din 2024, când un studiu realizat de institutul ifo arăta că, în general, munca aduce un venit disponibil mai mare decât beneficiile sociale. Cu toate acestea, în practică, mai ales în cazul angajaților slab plătiți, diferențele nu sunt semnificative, iar motivația pentru a lucra rămâne scăzută.

Experții semnalează că una dintre cele mai mari provocări este menținerea atractivității muncii în fața unui sistem de beneficii perceput ca fiind mai avantajos, în special de către tinerii și persoanele cu pregătire profesională redusă.

Reforma anunțată este așteptată să intre în vigoare cel târziu în toamna anului 2025, însă mulți specialiști avertizează că schimbările trebuie să fie mai profunde pentru a avea un efect real asupra pieței muncii și asupra echilibrului social din Germania.

„Aproximativ 2,500 de euro pe lună”: Germania decide să majoreze salariul minim, cel mai mare din UE după Luxemburg

Asociațiile germane BPEX (a firmelor de coletărie și logistică express), BGL (a firmelor de transport rutier, logistică și gestionare a deșeurilor), BWVL (a firmelor de logistică și expediții auto), AMÖ (a firmelor de logistică și expediții de mobilă) și DSLV (a firmelor de expediții și logistică) sunt de părere că majorarea salariului minim din această țară, decisă recent, afectează industria de logistică.

Conform relatărilor Deutsche Welle, creșterea va fi în două faze.

Salariul minim din Germania va fi de 13,90 de euro/oră de la 1 ianuarie 2026 și de 14,60 de euro/oră de la 1 ianuarie 2027, ceea ce în opinia acestor asociații nu se aliniază cu productivitatea companiilor și va reprezenta o provocare având în vedere situația economică persistent slabă din țară. Drept urmare, multe companii riscă să renunțe la acordurile colective care nu mai sunt fezabile financiar pentru ele.

Depozitarea, sortarea și manipularea mărfurilor reprezintă activități în care sunt implicați numeroși angajați fără pregătire, iar aici, sub presiunea costurilor în creștere cu personalul, companiile trebuie să-și automatizeze și să-și digitalizeze procesele.

Dacă politicienii doresc să îmbunătățească venitul angajaților, mai arată asociațiile, trebuie să reducă impozitele și contribuțiile la asigurările sociale, care sunt acum la nivel record. Iar economia ar beneficia și ea de pe urma acestui lucru.

Vă reamintim că, pe lângă Luxemburg și Germania, Belgia, Olanda și Irlanda vor avea în curând și salarii minime de peste 2,000 de euro pe lună.

Ce salariu are un șofer român de autobuz în Germania: „Mi s-a părut că l-am prins pe Dumnezeu de picior”

Experiența sa ca șofer de autobuz arată atât beneficiile, cât și provocările acestei meserii într-o țară cu standarde înalte de muncă. „Aici există un salariu de încadrare. Există și un contract colectiv de muncă, pentru că este o companie care aparține statului. La acest salariu se adaugă și orele suplimentare, dacă le faci, sunt cam 50% extra. Dacă faci ore și de noapte ai un spor de 25%. Duminică se dă un spor de 50%, dar nu sunt foarte mari aceste sporuri. Ca începător, se pleacă de la un salariu brut de 3200 de euro, cam așa”, descrie românul sistemul de salarizare din Germania.

Românii se întorc masiv acasă pentru Umbrărescu. „Regele asfaltului” a reușit imposibilul: „Ne-a dat salariu mai mare ca în Italia”

Salariul net în Germania, ca șofer de autobuz, variază în funcție de clasa de impozitare și orele lucrate. „Vorbim de o sumă brută, iar ca sumă netă, depinde foarte mult de ce clasă de impozitare ai. Nu e la fiecare la fel, depinde și de câte ore de noapte faci. Trebuie să specific că este un contract de 38 de ore pe săptămână. Ce lucrezi peste, se consideră ore suplimentare și se plătește extra”, mai explică Gabriel, care lucrează ca șofer de autobuz în Germania.

Gabriel a lucrat în România până în 2013 și a simțit diferența imediat după sosirea în Germania. „Atunci când am venit în Germania în 2014, mi s-a părut că l-am prins pe Dumnezeu de un picior, la cum era programul. În România lucram de la 5:00 dimineața la ora 21:00 seara. În Germania mi s-a părut ciudat să lucrez doar 8-9 ore. Însă și cu binele te înveți la un moment dat și începe să ți se pară că iar lucrezi prea mult și că iar nu e ceva bine”, mai spune românul.

În România, Gabriel lucra într-un sistem epuizant, după cum spune. „Eu acum nu mai știu cum este în România în acest domeniu de transporturi de pasageri, dar știu într-adevăr că era greu, lucram la cotă, vai de capul meu”, își amintește el.

Pentru a lucra ca șofer de autobuz în Germania, cunoașterea limbii este esențială. „Fiindcă suntem în Germania și avem contact cu pasageri germani, trebuie să cunoaștem limba germană, cel puțin în zona în care mă aflu eu. Sunt alte zone din Germania unde te poți angaja doar cu limba engleză, însă dacă se întâmplă ceva cu un pasager că îi este rău, sau faci tu un accident, sau ai avea orice problemă, trebuie să o comunici mai departe unui dispecerat și automat că trebuie să cunoști o limbă străină. Din păcate, nu ajunge doar limba română”, explică Gabriel.

Meseria de șofer de autobuz în Germania este solicitantă, dar bine organizată și remunerată. Cerințele includ permis de conducere categoria D, atestat profesional pentru transport persoane, stare bună de sănătate și cunoștințe de limbă germană sau engleză.

Șoferii sunt instruiți să gestioneze situații de urgență, să comunice eficient cu dispeceratele și să respecte normele de siguranță rutieră. Salariile pot ajunge la peste 3.000 de euro net lunar, cu sporuri incluse.

Peste 900.000 de români trăiesc în Germania, formând una dintre cele mai mari comunități de străini din țară. Ei sunt prezenți în diverse domenii, de la construcții și îngrijirea bătrânilor, până la IT și educație.

Mai sunt românii „căpșunarii” Europei? În ce domenii lucrează și ce salarii câștigă mai bine

Spania, Italia și Germania sunt țările unde cei mai mulți români pleacă în căutarea unui salariu mai bun.

Cei mai mulți dintre ei sunt atrași de locurile de muncă din Germania. Aici. salariile sunt printre cele mai mari din UE, angajatorii sunt foarte deschiși să permită munca de acasă în multe domenii și nivelul de trai este printre cele mai mari din UE.

Totuși, beneficiile vin la pachet cu cerințe stricte precum cunoașterea limbii germane și o cultură a muncii strictă. Italia și Spania sunt țările unde românii se adaptează cel mai ușor, dar unde salariile sunt mai mici, arată publicația Wall-Street.ro într-o analiză.

Ce locuri de muncă și câți bani câștigă românii în Italia

Românii formează cea mai mare comunitate de muncitori străini din Italia, 1 din 5 străini fiind de naționalitate română. În total, sunt aproximativ un milion de angajați români, urmați în top de comunitatea albaneză (416.000) și cea marocană (415.000).

Românii lucrează în serviciile de transport, logistică și depozitare, serviciile de cazare și alimentație publică, construcții și metalurgie.

Cele mai căutate meserii în Italia sunt cele de sudori, tinichigii, fierari, montatori de tâmplărie metalică, tehnicieni în inginerie, tehnicieni în domeniul sănătății.

În Italia nu există un salariu minim stabilit prin lege. În schimb, salariile minime sunt determinate prin contracte colective de muncă (CCNL) negociate la nivel de sector între sindicate și angajatori.În general, salariile minime negociate variază între 7 și 9 euro pe oră, în funcție de sector și regiune.

Potrivit datelor VelocityGlobal, cele mai mari salarii minime brute din Italia sunt în banking (2.176 euro brut lunar). La polul opus sunt salariile obținute de îngrijitorii la domiciliu și persoanele care fac curățenie. Acestea variază între 735 euro și 1.403 euro în funcție de complexitatea sarcinilor.

Salariul mediu brut în Italia era de 2.791 euro în 2023, în vreme ce salariul mediu net era de 2.017, potrivit datelor Eurostat.

Peste 25,5 milioane de persoane sunt active pe piața muncii din Italia. Rata de ocupare a forței de muncă este de 61,5%, cu 8,9 puncte procentuale mai mică decât media UE.

Rata de ocupare a forței de muncă era de 20,4% pentru tineri, sub media UE, de 35,2%.

Rata șomajului în 2023 era de 7,8%. Cele mai recente date (februarie 2024) arată că șomajul din Italia s-a redus la 5,9%, cel mai mic nivel din ultimii 17 ani.

Românii în Spania, locul unde au primit porecla de ”căpșunari”

În Spania, românii reprezintă a doua cea mai mare comunitate de muncitori străini. Conform estimărilor oficiale, aproximativ 620.000 de români lucrează în țară. Pe primul loc se află marocanii, al căror număr este estimat la circa 900.000.

Spania este locul de origine și al termenului ”căpșunar”, apărut la începutul anilor 2000 ca o etichetă pusă românilor. Sectorul agricol este în continuare unul important pentru românii din Spania, însă în prezent mai mulți conaționali lucrează ca meseriași, ca personal de curățenie sau de îngrijire a copiilor sau a persoanelor bătrâne și cu nevoi speciale.

Cele mai multe locurile de muncă în care se caută lucrători sunt de îngrijitori de bătrâni, bucătari, chelneri, muncitori în agricultură, șoferi de camion.

Salariul minim brut lunar în Spania este 1.381 euro – pentru angajatorii care fac 12 plăți anuale, sau 1.184 euro – pentru angajatorii care fac 14 plăți anuale. Salariul minim brut / oră este 9,26 euro, în vreme ce angajații temporari/sezonieri primesc cel puțin 56 euro/zi brut.

În 2023, câștigul mediu brut al unei persoane era de 2.520 euro. Salariul net echivalent a fost de 1.964 euro. Peste 24,1 milioane de persoane sunt active pe piața muncii din Spania. Rata de ocupare a forței de muncă era de 65,3%, cu 5,1 puncte procentuale mai mică decât media UE. Rata de ocupare a forței de muncă era de 23,6% pentru tineri.

Rata șomajului în primul trimestru din 2025 era de 11,4%. Rata șomajului fluctuează destul de puternic în Spania, din cauză că piața muncii este sezonieră, având în vedere importanța turismului în economia țării.

Conform datelor oficiale din Germania, în topul angajaților străini din această țară, românii sunt pe locul trei: Turcia – 1,55 milioane, Ucraina – 1,33 milioane, România – 0,9 milioane.

Românii din Germania lucrează în special în construcții, logistică, IT și în funcții ce presupun îngrijirea persoanelor. În 2023, 78,6% din forța de muncă activă era din Germania, 7,4% din alte state membre ale UE și 14% din țări non-UE.

Salariile cresc din nou în Germania iar locurile de muncă sunt plătite din ce în ce mai bine. Unde se caută angajați și unde se concediază

Ministerul Muncii arată că în Germania grupurile ocupaționale care înregistrau cel mai mare deficit de personal în 2024 erau profesioniști din domeniul științei și al ingineriei, muncitori în construcții și meserii conexe profesioniști în sănătate. În Germania sunt căutați angajați străini pentru joburi precum: asistenți medicali, infirmieri, îngrijitori 24/7; zidari, electricieni, instalatori, dulgheri, șoferi TIR, lucrători în depozite, operatori stivuitoare, programatori, ingineri software, analiști de date, automatizări, bucătari, ospătari, cameriste, curățenie în clădiri, spitale, hoteluri, gospodării private.

Germania oferă unele dintre cele mai mari salarii din Uniunea Europeană, fiind depășită doar de țări precum Luxemburg, Irlanda și Olanda.

Salariul minim legal în Germania este de 12,82 euro pe oră. Pentru un angajat cu normă întreagă care lucrează 40 de ore pe săptămână, aceasta echivalează cu aproximativ 2.222 euro brut pe lună.

Salariul mediu brut în Germania era de 5.072 euro în 2023, semnificativ peste media UE de 3.417 euro. Salariul mediu net era de 3.174 euro, comparativ cu 2.351 euro media UE.

Peste 44,4 milioane de persoane sunt active pe piața muncii din Germania. Rata de ocupare a forței de muncă era de 77,2%, cu 6,8 puncte procentuale peste media UE.

Rata de ocupare a forței de muncă era de 50,8% pentru tineri, mult peste media UE de 35,2%. În aprilie 2025, rata șomajului în Germania, ajustată sezonier, se situa la 6,3%, marcând cel mai ridicat nivel din decembrie 2015 (excluzând perioada din timpul pandemiei COVID).

Angajări septembrie: Lucrătorii români au la dispoziție 248 de posturi prin Eures

Agenții economici din România oferă, în prezent, 34.672 de locuri de muncă, în timp ce angajatorii din Spațiul Economic European (SEE) pun la dispoziția lucrătorilor români, prin intermediul rețelei Eures, 248 de posturi, conform datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Cele mai multe locuri de muncă sunt oferite pentru: curier (2.073); conducător auto transport rutier (1.964); agent de securitate (1.929); lucrător comercial (1.705); manipulant mărfuri (1.529); muncitor necalificat la asamblarea și montarea pieselor (1.507); muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet (1.352); ajutor bucătar (963); muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții (840); lucrător în bucătărie (spălător vase mari) (746); ambalator manual (738) etc.

Din cele 34.672 locuri de muncă vacante declarate de angajatori la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, 2.206 sunt destinate persoanelor cu studii superioare (inginer în diferite domenii de activitate; manager în diferite domenii de activitate; specialist în diverse domenii de activitate; consilier /expert/ inspector/ referent/economist în economie generală; medic în diverse specializări etc.), 6.294 pentru persoanele cu studii liceale sau postliceale (casier; agent servicii client; vânzător; asistent medical; lucrător gestionar etc), 6.549 pentru persoanele cu studii profesionale (conducător auto transport rutier; lucrător comercial; agent de securitate; sudor; ajutor bucătar etc.), restul de 19.623 locuri de muncă fiind destinate persoanelor fără studii sau cu studii primare/gimnaziale (curier; muncitor necalificat la asamblarea și montarea pieselor; manipulant mărfuri; muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet; lucrător în bucătărie (spălător case mari etc).

Instituția precizează faptul că baza de date este dinamică, actualizându-se în timp real în funcție de locurile de muncă declarate de angajatori, de valabilitatea ofertelor, precum și de numărul repartițiilor emise în vederea ocupării.

Angajatorii din Spațiul Economic European oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 248 locuri de muncă vacante, după cum urmează:
Germania – 79 locuri de muncă pentru: izolator; educatoare/educatori; zugrav-tencuitor; sudor MAG; electrician; lucrător ajutor la prelucrarea metalelor; operator stivuitor; lucrator în producție – procesare produse din carne; Norvegia – 50 locuri de muncă pentru muncitor în producție – industria piscicolă; Finlanda -34 locuri de muncă pentru muncitor prefabricate elemente beton; Polonia – 35 locuri de muncă pentru: tehnician mecanic; lucrător în depozit; montator țevi industriale; coordonator montator sisteme de conducte; muncitor în construcții; Italia – 15 locuri de muncă pentru șofer autobuz; Slovenia – 15 locuri de muncă pentru lucrător asamblare auto; Austria – 8 locuri de muncă pentru: operator robot – placare cu laser; strungar universal; tehnician mecanic; tehnician electrician; operator CNC; mecanic auto; Olanda – 6 locuri de muncă pentru culegător de pere; Irlanda – trei locuri de muncă pentru: recepționer; portar; terapeut SPA; Danemarca – două locuri de muncă pentru: dulgher; zidar; Franța – un loc de muncă fizioterapeut.