Parada Stoică, organizată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, a făcut parte din proiectul „Stoic 2024” și a reprezentat o experiență neobișnuită: filosofie aplicată în mijlocul străzii. De la Cercul Militar Național și până la Statuia lui Carol I, trecătorii au putut vedea personaje costumate, performance-uri inspirate din scrierile stoice și au fost invitați să reflecteze la întrebări care nu se găsesc în feed-ul de pe telefon: ce înseamnă curajul, cum îți păstrezi echilibrul când totul se schimbă, cum faci față pierderilor inevitabile din viață.
Stoicismul, poate cea mai „practică” filosofie a Antichității, e surprinzător de modern. Marcus Aurelius, împăratul-filosof, scria în Gânduri către sine însuși despre cum să nu lași nervii să-ți conducă reacțiile și despre importanța disciplinei interioare. Seneca, consilier imperial și unul dintre cei mai apreciați scriitori latini, avertiza că „avem timp suficient, doar că îl risipim” – o frază care astăzi se citește ca un comentariu la scroll-ul nesfârșit pe rețelele sociale.
Epictet, fost sclav devenit profesor respectat la Roma, își învăța elevii să facă diferența între ce pot controla și ce nu – principiu reluat azi de psihologi în aproape orice terapie de gestionare a anxietății. Nu întâmplător, stoicismul a influențat și terapii moderne precum CBT (terapia cognitiv-comportamentală), folosită pentru a trata depresia și stresul.
Evenimentul organizat de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României a adus aceste idei mari într-un format accesibil: panouri foto, întrebări adresate direct trecătorilor și performance-uri scurte care traduc principiile stoice în problemele de zi cu zi – de la relațiile complicate, la presiunea jobului sau la teama de eșec.
Vezi această postare pe Instagram
Parada Stoică nu a fost despre a face din filosofie un spectacol, ci despre a arăta că oamenii de acum două milenii aveau aceleași frământări ca noi. Seneca se plângea de lipsa de timp, Marcus Aurelius scria despre cât de greu e să te ridici dimineața din pat, iar Epictet vorbea despre presiunea societății. Sunt lucruri care, în 2025, sună incredibil de familiare.
Bucureștenii au avut ocazia să vadă cum ideile stoice prind viață chiar pe Calea Victoriei. Filosofia a ieșit din biblioteci și a intrat în spațiul public ca să arate că echilibrul, claritatea și curajul pot fi cultivate la fel de bine și astăzi.