„Proiect de țară – România 2050”: tinerii fac exercițiul pe care politicienii îl evită de 30 de ani la Forumul Studenților Români de Pretutindeni

România a avut multe „planuri de țară” în ultimele trei decenii. Toate s-au oprit, însă, la schimbarea unui guvern, a unei majorități sau chiar a unei crize de moment. Lipsa unui mecanism instituțional clar, cum ar fi o agenție pentru strategii guvernamentale, face imposibilă continuitatea. Niciun plan nu a reușit să depășească ciclurile electorale. În acest vid de strategie pe termen lung, singurii care par să aibă curajul de a vorbi răspicat sunt… tinerii.

Forumul Studenților Români de Pretutindeni, organizat la București, a pus pe masă chiar această provocare: cum ar trebui să arate România în 2050? Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României a lansat competiția „Proiect de țară – România 2050”, invitând studenții să propună priorități clare. De data aceasta, nu clasa politică face exercițiul de imaginație, ci generația care va trăi efectiv într-o Românie a viitorului.

Nicuşor Dan, după noi înţepături la adresa lui Bolojan, promite că va fi mai bine în 2026: „România NU are un proiect de ţară. După 2025, vom avea un buget adaptat necesităţilor”

Contextul a fost întărit chiar de mesajul președintelui Nicușor Dan. Șeful statului a transmis: „Fiți vocea care inspiră și unește, care arată cu onestitate ce nu funcționează și care cere mai mult de la clasa politică”. Mai mult, el a subliniat rolul studenților în combaterea dezinformării și în construirea unei societăți mai tolerante și mai incluzive.

Alte articole

Cercetătorul care a demonstrat că pot fi întinerite celulele fără modificări genetice, Patrick Paine, vine la București

Dublu aur la „campionatul mondial al artiștilor” și o bursă la New York pentru focșăneanul Mihai Bratosin

E greu să nu vezi ironia situației: în timp ce guvernul e blocat în discuții despre tăieri bugetare, plafonări și compromisuri de moment, studenții sunt chemați să gândească la orizontul anului 2050. Guvernul se află „într-un amalgam de măsuri pe termen scurt”, fără luxul unei strategii. Poate tocmai de aceea e important ca discuția să fie deschisă de cei care nu au de câștigat sau pierdut electoral în următoarele luni.

Critica adusă de președinte – aceea că tinerii trebuie să spună cu onestitate ce nu funcționează – se aplică perfect și la tema planului de țară. Dacă generațiile trecute s-au blocat în promisiuni, poate că generația actuală de studenți are șansa de a contura câteva obiective simple și clare: educație de calitate, reținerea talentelor în țară, dezvoltare economică predictibilă și o poziție fermă în marile organizații internaționale.

Un plan pentru România 2050: tinerii propun priorități la Forumul Studenților Români de Pretutindeni. „Ai noştri tineri”, campioni la „nici muncă, nici şcoală, nici formare”

Nu e prima oară când tinerii sunt împinși să facă exercițiul pe care politicienii îl evită. Diferența e că, de această dată, ideile lor vor fi adunate și premiate, în speranța că pot fi transformate într-un început de strategie. Chiar dacă realitatea politică va rămâne complicată, „Proiect de țară – România 2050” arată că există încă voci care cer mai mult decât improvizație pe termen scurt.