EXIT POLL ALEGERI MOLDOVA 2025. Luptă dură între pro-europeni şi pro-ruşi!

EXIT POLL ALEGERI MOLDOVA 2025. La 28 septembrie 2025, în Republica Moldova se vor desfășura alegerile parlamentare ordinare, în urma cărora urmează să fie aleși 101 deputați în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XII-a, unicul organ legislativ și reprezentativ suprem al poporului. Scrutinul va fi declarat valabil dacă la urne se vor prezenta cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși în listele electorale. Accesul în Parlament este condiționat de atingerea pragului electoral stabilit de legislație: 5% pentru partide politice, 7% pentru blocuri electorale și 2% pentru candidații independenți.

Detalii despre scrutinul din Republica Moldova aici

La alegerile parlamentare din 28 septembrie din Republica Moldova nu vor fi realizate exit-polluri, după ce Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins singura solicitare depusă de compania „Date Inteligente”.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a precizat că decizia de respingere a cererii a fost luată din cauza „suspiciunilor rezonabile” legate de sursele de finanțare ale companiei și a capacității acesteia de a desfășura un proiect complex, cu dificultăți logistice ridicate, arată noi.md.

Data de 21 septembrie a fost termenul limită pentru depunerea cererilor privind organizarea exit-poll-urilor la alegerile parlamentare, notează Noi.md cu referire la IPN. Ultimul exit-poll organizat în Moldova a avut loc în 2020, în turul doi al alegerilor prezidențiale.

EXIT POLL ALEGERI MOLDOVA 2025. Republica Moldova între Vest și Est. Alegerile care pot face ireversibil viitorul democratic al țării

„Aderarea nu este doar un proces tehnocratic. Este o cursă contra-cronometru pentru a ancora democrația noastră în interiorul Uniunii”, a explicat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în discursul său din Parlamentul European, de la începutul lunii septembrie.

Duminica în care Moldova își scrie viitorul
Noii parlamentari vor decide componența Guvernului, prioritățile legislative și ritmul negocierilor de aderare. Comisia Europeană a confirmat că Moldova este pregătită să avanseze, însă fără un legislativ pro-reformă, procesul poate fi blocat. CSIS avertizează că „dacă aceste alegeri sunt pierdute de tabăra democratică, parcursul european poate fi complet compromis”.

Partidul Maiei Sandu, aproape devansat de Blocul Patriotic pro-rus. Republica Moldova riscă să pice pe mâna șlehtei lui Ilan Șor SONDAJ

Dar, pentru a garanta că drumul spre Uniunea Europeană devine imposibil de întors, indiferent cine va mai veni la guvernare în viitor, e nevoie de o mobilizare puternică la vot. Poate fi momentul în care Moldova trece în sfârșit acel prag din care reformele sunt ireversibile, cursul geopolitic devine stabil, iar democrația nu mai poate fi pusă între paranteze la fiecare ciclu electoral.

Ce are de pierdut Rusia dacă Moldova reușește
Pentru Kremlin, o Moldovă stabilă, europeană și democratică nu e doar neconvenabilă – este o înfrângere ideologică și strategică. Este dovada vie că influența rusă poate fi înfrântă nu neapărat cu arme, ci cu instituții. Nu prin forță, ci prin alegeri.

„Dacă democrația noastră nu poate fi protejată, atunci nicio democrație din Europa nu este în siguranță”, a avertizat Maia Sandu, vorbind despre riscurile electorale și interferențele externe.

Raportul Defending Democracy, publicat de CSIS, arată că „Rusia folosește Moldova ca teren de testare pentru tehnici de destabilizare ce pot fi replicate în alte țări”.

Cum poate fi o țară mică o amenințare atât de mare pentru Kremlin?
O Moldovă angajată ferm și definitiv pe calea europeană înseamnă pentru Rusia o pierdere strategică ireparabilă. Kremlinul ar rămâne fără o platformă esențială pentru atacuri hibride împotriva Ucrainei și pentru presiuni în regiunea Odesa. Fără o zonă de instabilitate la granița Uniunii Europene, pe care o poate folosi oricând ca instrument de șantaj geopolitic.

Însuși mitul „lumii ruse” ar fi slăbit, chiar într-un spațiu unde limba rusă e încă vorbită, dar cetățenii aleg democrația, nu autoritarismul. Și, poate cel mai important, Kremlinul ar pierde capacitatea de a manipula procesele democratice din Moldova prin rețele de bani murdari, dezinformare online și corupție sistemică.

Atacul asupra Moldovei e un test pentru Europa
O eventuală victorie a forțelor pro-ruse ar transforma Moldova într-un punct strategic de presiune la granița Uniunii Europene, iar Maia Sandu și-a pus deja cetățenii în gardă: „Obiectivul Rusiei este capturarea Moldovei prin intermediul urnelor de vot”.

„Metodele folosite de Rusia în Moldova sunt aceleași pe care le observăm și în alte părți ale Europei”, au explicat oficiali suedezi implicați în apărarea civilă, subliniind că „implicarea europeană în Moldova este o investiție în securitatea Europei însăși”.

AUR se retrage din cursa electorală din Republica Moldova în favoarea Maiei Sandu, pentru o „guvernare proromânească și proeuropeană”

Campania de interferență a Rusiei nu este doar agresivă, ci bine organizată și profund infiltrată în viața politică din Moldova. Partidele pro-ruse sunt alimentate cu resurse și mesaje construite special pentru a submina încrederea în instituțiile democratice și pentru a bloca apropierea de Uniunea Europeană. În spatele lor se află o rețea sofisticată de propagandă și influență, coordonată de la Moscova.
„Pacea nu este niciodată garantată. De aceea, parcursul nostru european este o chestiune de supraviețuire”, a spus fără ocolișuri șefa statului moldovean,  într-un mesaj cu care a rezonat întreaga Europă.

Responsabilitatea unei generații
Pe 20 octombrie 2024, moldovenii au votat la limită modificarea Constituției, pentru ca aderarea la Uniunea Europeană să nu mai fie doar un obiectiv politic, ci unul consfințit constituțional. Dar această decizie, deși istorică, rămâne vulnerabilă în lipsa unui sprijin parlamentar ferm exact pentru că „Parlamentul deține controlul asupra executivului – și implicit, asupra viitorului european al țării” (CSIS).

Cu o majoritate solidă, Moldova își poate ancora reformele în legislație, poate consolida instituțiile și poate trece de etapa fragilității, așa cum vede și Maia Sandu viitorul țării: „Europa a fost construită protejând democrațiile fragile până când au devenit puternice. Așa trebuie să fie și Moldova”.

Iar alegerile de duminică nu țin doar de preferințe politice, ci mai ales de responsabilitate istorică. Privind înapoi, generațiile viitoare nu vor întreba cine a câștigat alegerile din 2025, ci ce au făcut moldovenii în acest moment crucial. Cei ce votează acum și vor fi părinți, bunici sau străbunici atunci, vor avea șansa să spună: „Am decis viitorul european al Moldovei. Cu votul nostru”.

Alegeri Moldova 2025. Principalii concurenți electorali: Blocul Patriotic, alianța pro-rusă decisă la Moscova

Blocul Electoral Patriotic (BEP) este o alianță de stânga pro-rusă fondată acum două luni de către foști lideri comuniști în scopul de a răsturna de la putere conducerea pro-occidentală de la Chișinău.

Foștii comuniști se afișează ca „patrioți”
Înființat oficial pe 29 iulie, BEP include patru formațiuni politice: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Partidul Inima Moldovei, Partidul Viitorul Moldovei și Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM).

BEP a apărut oficial la câteva zile după o întâlnire la Moscova între liderul PSRM Igor Dodon, lidera Partidului Republican Inima Moldovei, fosta bașcană a Găgăuziei Irina Vlah și liderul Partidului Viitorul Moldovei, fostul premier Vasile Tarlev. Ulterior s-a alăturat PCRM-ul lui Vladimir Voronin.

BEP coagulează de fapt regimul comunist care a condus Rep. Moldova în perioada 2000 – 2009. Vasile Tarlev a fost premierul președintelui comunist Vladimir Voronin, iar Igor Dodon și-a început cariera politică în PCRM înainte de a deveni liderul PSRM și cel mai pro-rus președinte al Rep. Moldova.

Ca o reminiscență a trecutului comunist, BEP are ca simbol o stea roșie cu secera și ciocanul în mijloc. Secera și ciocanul apar în interiorul unei inimi plasate pentru a oferi o doză de umanitate.

Un bloc pro-rus, anti-european și anti-Moldova
Sub sloganul „Credem în Moldova”, BEP speră să preia puterea în alegerile parlamentare de duminică, 28 septembrie, și să o demită pe președinta Maia Sandu. Unii comentatori politici îl consideră unul dintre instrumentele politice ale Rusiei în Rep. Moldova.

Igor Dodon este cunoscut pentru politicile și declarațiile sale pro-rusești, mai ales din mandatul său de președinte al Republicii Moldova, exercitat în perioada 2016 – 2020. Fostul președinte al Rep. Moldova călătorește frecvent la Moscova și cere un „parteneriat strategic” cu Rusia lui Vladimir Putin. El vrea, de asemenea, readucerea/ integrarea Rep. Moldova în structurile internaționale ghidate de Rusia, cum ar fi Comunitatea Statelor Independente (CSI) și Uniunea Economică Euroasiatică, o organizație prin care Moscova încearcă, fără succes, să concureze cu Uniunea Europeană (UE).

În ceea ce privește aderarea la UE, BEP evită să se pronunțe dacă va opri procesul. Totuși, liderii blocului critică intens UE și susțin că există o incompatibilitate de valori între UE și Rep. Moldova. Totodată, pledează pentru „neutralitate” în războiul din Ucraina.

Un bloc electoral marcat de trădări
Deși BEP se prezintă ca o alianță unită, totuși vechile conflicte și trădări ies uneori la iveală. Campania electorală a fost marcată de câteva declarații prin care liderii BEP s-au atacat între ei. De exemplu, Vladimir Voronin a dezvăluit într-o emisiune TV că Igor Dodon a primit, în 2019, o mită de 860.000 de euro de la oligarhul Vladimir Plahotniuc, care a fost adus joi în cătușe la Chișinău la șase ani de la fuga sa în străinătate. De altfel, Dodon este judecat în legătură cu primirea unei pungi pline cu bani de la Plahotniuc într-un dosar de corupție politică numit „Kuliok”.

Lista BEP la alegeri este deschisă de Igor Dodon, urmat de deputata PCRM Diana Caraman, Irina Vlah, Vasile Tarlev și fosta prim-ministră și președintă a Parlamentului Zinaida Greceanîi. La fel ca Dodon, Greceanîi a făcut parte inițial din PCRM, după care a dezertat la PSRM. Vladimir Voronin (84 de ani) se află abia pe poziția a 32-a din listă.

„Cot la cot” cu PAS
BEP este plasat de sondaje „cot la cot” cu Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), unele dându-l ușor favorit, altele considerându-l clar învins. Igor Dodon este pe locul doi în topul încrederii la nivel național, cu 14,2%, după Maia Sandu, creditată cu 24,1%, conform unui sondaj iData făcut public miercuri.

14 partide, patru blocuri electorale și patru candidați independenți figurează pe buletinul de vot de la alegerile programate duminică, 28 septembrie, în Republica Moldova. Blocul Unirea Națiunii s-a retras la începutul acestei săptămâni în favoarea PAS, pentru a păstra cursul european al micului stat situat între Ucraina sfâșiată de război și România.

EXIT POLL ALEGERI MOLDOVA 2025. Favoriții se schimbă cu locurile: Ce arată ultimul sondaj publicat înainte de alegeri

După alegerile de duminică, 28 septembrie, în Parlament ar putea intra Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Blocul „Patriotic”, „Partidul Nostru” și Blocul „Alternativa”, arată Barometrul Opiniei Publice, făcut public pe 25 septembrie, ultima zi când pot fi prezentate sondaje electorale.

Potrivit sondajului realizat de compania CBS-Research, la comanda Institutului de Politici Publice, actualul partid de guvernământ, PAS, ar acumula peste 49,5% din voturile celor deciși (fără diaspora și regiunea transnistreană), iar Blocul de opoziție „Patriotic” – 24%. Pentru formațiunea „Partidul Nostru” ar vota 8,8%, iar pentru Blocul „Alternativa” ar opta 7,3%.

„Democrația Acasă” ar acumula 3,12% și „Moldova Mare” – circa 2%, sub pragul de 5% pentru partide.

Asta în timp ce aproape 28% din participanții la sondaj nu știau încă pe cine vor vota atunci când au fost chestionați.

Barometrul Opiniei Publice a fost realizat prin metoda interviului „față-n față”, în perioada 12-22 septembrie, pe un eșantion de 1.117 de respondenți din 85 de localități. Marja de eroare e de +/-2,9%.

25 septembrie este ultima zi când mai pot fi făcute publice rezultatele sondajelor, potrivit reglementărilor electorale.

POLITICO: În alegerile existenţiale din R. Moldova pe buletinul de vot sunt UE şi Rusia

Partidul pro-european Acţiune şi Solidaritate (PAS) al preşedintei Maia Sandu îşi apără duminică majoritatea parlamentară într-un scrutin critic ce va decide dacă ţara rămâne pe calea aderării la UE sau se întoarce în orbita lui Vladimir Putin, pe fondul acuzaţiilor de interferenţă colosală din partea Rusiei, scrie POLITICO.

Dacă PAS nu reuşeşte să se menţină, aşa cum sugerează sondajele actuale, ar putea avea dificultăţi în formarea unei coaliţii de guvernare, deschizând uşa forţelor eurosceptice şi pro-ruse pentru a prelua controlul la Chişinău.

Pentru a influenţa rezultatul, Kremlinul nu se va da în lături de la nimic – nici chiar de la cheltuirea a sute de milioane de euro pentru a cumpăra voturi cruciale, a avertizat Maia Sandu săptămâna aceasta.

Evenimente
Acesta este un moment crucial pentru Moldova, mai mult decât în orice alt moment din ultimii 35 de ani de la obţinerea independenţei faţă de Uniunea Sovietică, a declarat pentru POLITICO Nicu Popescu, fost ministru de externe, care candidează acum pe lista PAS. „Miza nu este doar integrarea europeană a Moldovei. Este, în mare măsură, libertatea Moldovei şi independenţa sa”, a punctat el.

PARTIDUL MAIEI SANDU ESTE IZOLAT
De când Maia Sandu şi partidul său au profitat de valul de optimism pentru a obţine victorii decisive în 2020 şi 2021, sprijinul s-a erodat, în mare parte din cauza impactului economic negativ al războiului Rusiei în Ucraina, alimentat apoi de campaniile de dezinformare neîncetate ale Moscovei.

„Desigur, există întotdeauna un decalaj între aşteptări şi rezultate. Moldova se confruntă cu aceleaşi frustrări ca şi alte ţări – inflaţie, scăderea puterii de cumpărare, costuri energetice”, arată Nicu Popescu.

PAS nu a reuşit să-şi îndeplinească promisiunile privind combaterea corupţiei şi reforma justiţiei şi a avut dificultăţi în a stabili o legătură cu alegătorii, consideră Valeriu Paşa, şeful grupului de reflecţie WatchDog.MD din Moldova. „Cel mai mare duşman al PAS în acest moment este PAS, pentru că fac toate greşelile posibile”, spune el.

Deoarece PAS este singura forţă proeuropeană importantă din ţară, dificultăţile sale pun în pericol şi viitorul Moldovei în UE. Toamna trecută, Maia Sandu a câştigat la limită referendumul pentru aderarea la UE, apoi a câştigat la limită realegerea ca preşedinte.

Anul acesta, Blocul Patriotic, pro-rus, condus de fostul preşedinte Igor Dodon, se apropie de PAS în sondaje şi îşi propune să formeze următorul guvern, ceea ce i-ar da drept de veto asupra reformelor necesare pentru integrarea în UE.

CINE AR PUTEA ÎNCLINA BALANŢA
Blocul mare de alegători indecişi din Moldova şi cumpărarea de voturi de către Rusia ar putea înclina balanţa duminică. Dacă PAS nu obţine majoritatea, ceea ce pare din ce în ce mai probabil, experţii prevăd că va rămâne fără parteneri de coaliţie de încredere – iar la Kremlin se vor desface sticlele de şampanie.

Două partide mai mici, care se situează în jurul pragului parlamentar în sondajele de opinie, sunt necunoscutele acestor alegeri.

Blocul Alternativa se poziţionează ca o opţiune diferită de Maia Sandu pentru alegătorii pro-europeni şi neutri din punct de vedere geopolitic. Dar, având lideri legaţi de partidele pro-ruse, este un „partid cleptocratic clasic” care, în cele din urmă, se va alia cu Blocul Patriotic, prezice Valeriu Paşa.

Partidul Nostru al lui Renato Usatîi ar putea deveni adevăratul factor decisiv în noul parlament.

Usatîi, un om de afaceri care şi-a făcut averea în Rusia şi care a ajutat-o pe Sandu să câştige în 2020, este obişnuit să joace de ambele părţi în politica moldovenească. Partidul său este singurul care ar putea susţine PAS – dar el ar putea la fel de uşor să se alieze cu forţele pro-ruse. „De fapt, nu ştii niciodată ce naiba va face”, spune Paşa.

O CONFRUNTARE GEOPOLITICĂ. DE CE CONTEAZĂ MOLDOVA PENTRU RUSIA
La sfârşitul lunii august, „greii” europeni s-au deplasat la Chişinău pentru a îndemna alegătorii să susţină guvernul pro-UE al ţării lor. Moscova, a spus Maia Sandu luni, a mobilizat sume uriaşe de bani nu doar pentru a convinge, ci pentru a cumpăra direct alegătorii.

„Ceea ce diferenţiază Moldova de alte ţări vizate de Rusia este cât de deschisă este interferenţa – nu se mai obosesc să o ascundă”, a declarat pentru POLITICO Victoria Olari, cercetător la Atlantic Council.

Există campaniile obişnuite de dezinformare, răspândite prin site-uri de ştiri false, reţele de troli şi deepfake-uri generate de inteligenţa artificială. Maia Sandu a fost ţinta principală, acuzată de toate, de la trafic de copii ucraineni refugiaţi până la cumpărarea de spermă de la Brad Pitt.

Moscova s-a bazat şi pe bisericile ortodoxe şi a organizat proteste antiguvernamentale pentru a influenţa alegătorii, potrivit lui Olari.

Dar Rusia merge şi mai departe, investind sume mari de bani în cumpărarea de voturi la scară largă. Autorităţile au estimat că, în timpul alegerilor de anul trecut, peste 130.000 de cetăţeni moldoveni au primit bani de la ruşi. Într-o ţară cu o participare regulată la vot de aproximativ 1,5 milioane de alegători, acest lucru este suficient pentru a influenţa în mod clar votul, arată POLITICO.

Există repercusiuni potenţiale enorme pentru ţară şi pentru întreaga Europă în cazul în care strategia Moscovei se dovedeşte a fi de succes. „Cine controlează parlamentul controlează guvernul – iar Moscova vede acest lucru ca o poartă de acces către destabilizarea nu numai a Moldovei, ci şi a Ucrainei şi a statelor membre ale UE”, a declarat pentru POLITICO Stanislav Secrieru, consilierul pentru securitate naţională al Moldovei.

Moldova a înregistrat progrese enorme în ceea ce priveşte aderarea la UE din 2022, dar un guvern pro-rus ar putea deraia procesul, aşa cum s-a întâmplat în Georgia. Pe lângă propria candidatură, Moldova ar putea afecta şi perspectivele Ucrainei, deoarece cele două ţări sunt legate informal prin aspiraţiile lor europene.

În ciuda dimensiunilor reduse, Moldova este şi un important nod logistic între UE şi Kiev. Un guvern ostil la Chişinău riscă să complice eforturile de război ale Ucrainei, iar Sandu a avertizat chiar că ţara ar putea deveni un punct de plecare pentru infiltrarea rusă în sudul Ucrainei.