Franţa cere eliberarea lui Mohamed Morsi

„Situaţia este critică. Noi îndemnăm la respingerea violenţei şi eliberarea deţinuţilor politici, inclusiv a fostului preşedinte Morsi”, a afirmat şeful diplomaţiei franceze în cadrul unei întâlniri cu presa.

Ministrul francez a îndemnat „la dialog” şi a condamnat „brutalităţile”, cu puţin timp înainte de a se întâlni cu şefa diplomaţiei Uniunii Europene, Catherine Ashton.

Ashton a afirmat marţi, la Cairo, că fostul preşedinte, ţinut în secret de către armată de aproximativ o lună, „este bine” şi „are acces la informaţii”, în special prin intermediul televiziunii şi ziarelor.

Şefa diplomaţiei europene s-a întâlnit, în noaptea de luni spre marţi, cu fostul şef de stat islamist, în locul în care este deţinut, necunoscut în continuare.

Alte articole

Ilie Bolojan, despre concedierile din primării: „Trebuie să scăpăm de cei care taie frunză la câini. Cei care lucrează îi duc în spate pe ăștia”

Gigi Becali și-a schimbat numărul de telefon după ce a fost publicat online de Cristian Rizea. „M-au sunat 500 de oameni instant!”

Ashton a refuzat să ofere detalii despre acest locul în care se află fostul preşedinte islamist, arestat după destituirea sa de către armată, la 3 iulie, în urma manifestaţiilor care cereau plecarea lui Morsi.

Până la întâlnirea cu Ashton, Morsi nu a primit nici o vizită, iar familia sa s-a plâns de faptul că nu are acces la fostul preşedinte.

Şefa diplomaţiei europene s-a deplasat noaptea, la bordul unui elicopter militar, spre locul unde este deţinut Morsi, purtând cu acesta o discuție „timp de două ore”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Ashton.

„Am avut o discuție amicală, deschisă și directă”, a asigurat Ashton, refuzând să divulge conținutul discuțiilor. „Am discutat aprofundat”, a adăugat ea.

Morsi nu a apărut în public după destituirea sa.

Susţinătorii lui Morsi, care provine din mişcarea Fraţilor Musulmani, organizează în mod regulat manifestaţii, marcate de violenţe, soldate cu peste 200 de morţi.

Ei speră marţi la o manifestaţie care să numere aproximativ „un milion” de persoane, pentru a cere revenirea în funcţie a primului preşedinte al ţării ales în mod democratic.